„Premierul britanic Boris Johnson suspendă Parlamentul, în timp ce planurile sale pentru Brexit bat pasul pe loc”, titrează Los Angeles Times, comentând că măsura i-ar putea oferi un respiro lui Johnson după o săptămână de foc. La Libre Belgique aminteşte însă că anunţul suspendării parlamentului până la data de 14 octombrie a produs un val de indignare în Regatul Unit, iar premierul a fost acuzat că face manevre pentru a scoate Marea Britanie din UE fără încheierea unui acord cu Bruxelles-ul. Între timp, Uniunea Europeană repetă, potrivit Le Soir, că Londra nu a trimis până acum nicio propunere „realistă” pentru modificarea acordului deja negociat.
La nivel european, președinta aleasă a Comisiei Europene, germana Ursula von der Leyen, a aprobat, luni, lista de comisari propuși de statele membre UE, scrie Le Vif, notând că „în ce privește România, care propusese un bărbat și o femeie, viitoarea președintă a preferat candidatura feminină, Rovana Plumb”. În acest fel, Von der Leyen şi-a atins obiectivul de a avea, cum promisese, pentru prima dată în istorie, o echipă cu paritate între bărbați şi femei, explică ziarul belgian. Marea noutate va fi prezentarea marţi a portofoliilor ce vor fi atribuite noilor comisari, consideră agenţia spaniolă EFE, vorbind despre „un joc de echilibru între ţările mari şi mici, experienţa candidaţilor şi priorităţile politice ale preşedintelui noii Comisii Europene”. După prezentarea oficială, fiecare candidat are la dispoziţie aproximativ trei săptămâni pentru pregătirea examenului în faţa Parlamentului European, iar respingerea de către acesta a unuia dintre candidaţi va obliga ţara afectată să numească o nouă persoană, mai scrie agenţia spaniolă. Süddeutsche Zeitung observă că „din partea parlamentarilor există reţineri mai ales faţă de cei nominalizaţi de Ungaria, Polonia şi România. Fostul ministru ungar al justiţiei, László Trócsányi, se află în vizorul criticii, deoarece a jucat un rol în conceperea şi ulterior retragerea unei reforme a justiţiei. Împotriva candidatului polonez Janusz Wojciechowski există o anchetă din partea Olaf, vizând falsificări ale unor cheltuieli de călătorie, iar candidatul propus de România, Rovana Plumb, se confruntă cu acuzaţia de abuz în serviciu”, explică ziarul german.
În Rusia, „Partidul lui Putin primeşte o lovitură în alegerile de la Moscova” titrează Politico, în timp ce The Moscow Times detaliază că partidul de guvernământ Rusia Unită a pierdut o treime din mandatele din Parlamentul regional moscovit, ceea ce înseamnă un „regres incomod pentru Kremlin”. Le Vif aminteşte că pe tot parcursul verii au avut loc demonstrații la care au participat zeci de mii de oameni la chemarea opoziției, ai cărei candidați fuseseră descalificați şi că, în absența reprezentanţilor opoziției liberale, Alexei Navalnîi, cel mai vocal critic al Kremlinului, le-a cerut alegătorilor să „voteze în mod inteligent”, adică să susţină candidații cei mai în măsură să îi bată pe cei ai Kremlinului. Aşa s-a ajuns ca la Moscova cetăţenii frustraţi să-i voteze pe comunişti sau alţi candidaţi ciudaţi pentru a-i elimina pe reprezentanţii partidului lui Putin, remarcă Bloomberg, comentând că acesta este un rezultat înfricoşător pentru Kremlin după reprimarea prostestelor. „Asta înseamnă că singurul mod prin care poate câştiga este prin înşelăciune şi prin utilizarea forţei -ceea ce nu este o situaţie sustenabilă pe termen lung”, conchide Bloomberg în articolul cu titlul „Kremlinul a câştigat – dar a demonstrat că nu poate câştiga în mod cinstit”.
În sfârşit, sub titlul „Alegeri în Polonia şi România şi ce va mai urma pentru Uniunea Europeană”, Stratfor face o amplă analiză în perspectiva alegerilor parlamentare şi, respectiv, prezidenţiale din cele „două state cu însemnătate geopolitică” de la graniţa estică a blocului comunitar. „În Polonia, alegerile generale din octombrie vor testa dacă alegătorii polonezi susţin politicile moderat eurosceptice ale guvernului lor sau doresc mai degrabă să dezvolte relaţii mai strânse cu Uniunea Europeană”, iar în România se întrevăd „turbulenţe la orizont”, detaliază Stratfor. „La prima vedere, alegerile prezidenţiale ar trebui să aibă un impact modest asupra politicii interne româneşti, întrucât, deşi preşedintele are drept de veto asupra legislaţiei şi dirijează politica externă a ţării, cele mai multe politici sunt controlate de premier şi cabinet. Însă scrutinul va avea loc într-un moment în care guvernul de centru-stânga condus de premierul Viorica Dăncilă se află într-o situaţie fragilă”, după retragerea ALDE din coaliţia de guvernare. În plus, „dacă PSD va evolua slab la acest scrutin, va creşte presiunea asupra Vioricăi Dăncilă pentru a demisiona” ceea ce „va mări incertitudinea politică din România într-un moment în care ţara va ajunge sub o presiune tot mai mare din partea UE pentru a-şi reduce deficitul bugetar”, explică revista americană. „Viitoarele alegeri din Polonia şi România nu vor redefini în mod drastic relaţiile acestor ţări cu Uniunea Europeană”, conchide Stratfor, dar „o combinaţie formată dintr-un euroscepticism în creştere, un stat de drept tot mai slăbit, o instabilitate politică persistentă şi, în special, o aparentă dezamăgire reciprocă între noii şi vechii membri ai blocului ar putea adânci chiar şi mai mult falia Est-Vest care există deja în Uniunea Europeană”, avertizează revista americană.
(Carolina Ciulu – RADOR)
