Dosarul Brexit, alegerile parlamentare din Israel dar şi „războiul petrolului” din Orientul Mijlociu se află printre temele predilecte ale presei internaţionale. În ceea ce priveşte separarea Marii Britanii de Uniunea Europeană, presa scrie că parlamentarii europeni resping orice acord Brexit fără aşa numita clauza „backstop”, care urmăreşte evitarea apariţiei unei frontiere dure între cele două Irlande. Parlamentarii europeni au aprobat, cu o majoritate covârşitoare de 544 de voturi pentru, 126 împotrivă şi 38 de abţineri, o rezoluţie care exclude orice acord de Brexit care nu include o formă de „backstop”, anunţă Euronews. Parlamentarii europeni continuă să susţină o „ieşire ordonată” pe baza acordului de retragere negociat şi se arată deschişi pentru discutarea unei alternative la actualele clauze de protecţie. „Riscul unui Brexit fără acord rămâne foarte real”, avertizează preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, citat de La Libre Belgique. „Va fi poate alegerea Regatului Unit, dar niciodată alegerea UE’, a spus dl Juncker în Parlamentul European la Strasbourg, la două zile după o întâlnire fără rezultat cu prim-ministrul britanic”. „Problema irlandeză rămâne principalul punct de blocaj al negocierilor. Londra vrea suprimarea „backstop”, plasa de siguranţă, clauza de salvgardare prevăzută pentru a împiedica refacerea unei frontiere fizice între Irlanda de Nord, provincie britanică, şi Republica Irlanda”, aminteşte La Libre Belgique.
În Israel, principalii doi contracandidaţi la alegerile legislative, partidul Likud al premierului Benjamin Netanyahu şi partidul Kahol Lavan (Albastru Alb) condus de fostul şef al Statului Major, Benny Gantz, nu reuşesc să obţină o majoritate în Parlament. Nici împreună cu aliaţii lor, Likud sau Kahol Lavan nu adună 61 de mandate din cele 120 ale Knessetului, scrie Jerusalem Post. Diferenţa între primii doi clasaţi este mică, partidul Albastru Alb obţinând 33 de mandate iar partidul Likud, 32 de mandate, potrivit unor rezultate parţiale. Pe locul trei de află Lista Unită, o alianţă a formaţiunilor etnicilor arabi, care obţine 12 locuri în Parlament, arată Haaretz. Rezultatul apropiat dintre Netanyahu şi Gantz prevesteşte negocieri dificile şi „aruncă ţara în criză”, scrie Le Figaro, arătând că „prim-ministrul şi rivalul lui sunt în imposibilitatea de a forma un guvern de coaliţie, având în vedere alianţele lor”. În noaptea de după alegeri, „era bucurie numai la partidul Shas, o formaţiune sefardă ultraortodoxă, şi la Yisrael Beytenu, partidul rusofon al lui Avigdor Lieberman. Religioşii şi laicii, simboluri ale fracturii şi divizării ţării, au scos castanele din foc cu mâna altora, cu scoruri bune. La Ierusalim, discipolii Shas, îmbrăcaţi în alb, şi-au afişat convingerile mistice prin cântări în faţa liderului lor, Arye Dery. Avigdor Lieberman şi-a întărit rolul de pivot al vieţii politice. El susţine ideea unui guvern de uniune națională cu Albastru Alb şi, de ce nu, cu Likud”, mai arată Le Figaro.
„Războiul petrolului” în Orientul Mijlociu continuă să se afle în atenţia presei internaţionale. Publicaţia turcă Habertürk scrie că furnizarea de petrol a revenit la normal în Arabia Saudită, în urma atacului care a vizat în urmă cu câteva zile instalaţii petroliere ale companiei saudite Aramco. Ministrul saudit al energiei, Abdulaziz bin Salman, a dat asigurări că Aramco îşi va îndeplini toate obligaţiile de furnizare aferente acestei luni retrăgând petrol din depozite şi că nu va exista nicio modificare în exportul de petrol al ţării sale. Preşedintele Consiliului de Administraţie al Aramco, Yasir Al-Rumayyan, a anunţat că gigantul energetic saudit nu îşi va amâna planurile de listare la bursă, deşi unii investitori şi analişti şi-au pierdut încrederea că procedura se va finaliza conform planului, după atacul cu drone care a afectat puternic operaţiunile companiei, comentează Reuters. Referindu-se la importanţa Arabiei Saudite pe piaţa internaţională a petrolului, publicaţia braziliană Folha comentează că „Până de curând cel mai mare producător din lume, înainte de a fi depășit de Statele Unite, țara îşi păstrează poziţia de principal stabilizator pe piață. Rămâne furnizorul cu cele mai mici costuri şi cu cea mai mare capacitate de a crește oferta în scurt timp. De aici și saltul cu până la 20% al prețului barilului a doua zi după atac. După 48 de ore, impactul asupra cotațiilor s-a redus deja la jumătate, în urma mesajelor autorităților saudite conform cărora producția este pe cale să fie normalizată”, scrie Folha. Acuzând Iranul că este răspunzător de atacul asupra instalaţiilor saudite, preşedintele american a anunţat o înăsprirea a sancţiunilor economice la adresa Iranului, notează USA Today. „Tocmai i-am cerut secretarului Trezoreriei să înăsprească substanţial sancţiunile împotriva statului iranian”, a postat pe Twitter Donald Trump. „Responsabili ai administraţiei Trump au afirmat că Iranul se află în spatele atacurilor care au afectat temporar capacitatea de producţie a Arabiei Saudite. Oficiali iranieni au negat orice rol în atac şi au acuzat Statele Unite de tentative de a stârni un război. Militanţii houthi, un grup rebel susţinut de Iran care atacă deseori Arabia Saudită, au revendicat atacurile”, mai arată USA Today.
Tot din actualitatea americană, presa reţine că preşedintele Trump l-a numit în funcţia de consilier pentru securitate naţională pe Robert C. O’Brien, în prezent emisar special prezidenţial la Departamentul de Stat pentru cazuri de luare de ostatici, informează New York Times. „Alegându-l pe O’Brien să îl înlocuiască pe John Bolton, care a părăsit Casa Albă săptămâna trecută, președintele a optat pentru un avocat din Los Angeles care l-a impresionat prin eforturile sale de a elibera americani deţinuţi în ţări precum Coreea de Nord sau Turcia”, comentează New York Times.
Florin Matei, Agenția de Presă RADOR
