„Tentaculele destituirii se propagă în echipa lui Trump” titrează Politico, detaliind că denunţul avertizorului de integritate cu privire la presiunile asupra Ucrainei de a-l investiga pe fiul fostului vicepreşedinte Joe Biden şi extinderea investigaţiilor produc probe greu de combătut de Donald Trump şi Casa Albă. „Un preşedinte care iubeşte să deţină controlul se găseşte din ce în ce mai mult în afara controlului, în poziţia doar de a transmite mesaje furioase pe twitter /…/ în timp ce el şi o mână de emisari ai săi – precum avocatul personal Rudy Giuliani – încearcă o operaţiune necoordonată de reacţie rapidă”, comentează revista americană. Duminică, într-o „izbucnire în direct” la postul de televiziune Fox News, Giuliani a lansat o nouă „polemică sălbatică”, acuzând „presa idioată” că a acceptat negările democratului Joe Biden că nu a fost implicat în vreo infracţiune în Ucraina, scrie The Independent. În acelaşi interviu pentru Fox News, avocatul lui Donald Trump a mai declarat că familia Biden a fost implicată în acte de corupţie şi în România şi China şi a susţinut că încearcă să investigheze „un scandal masiv de corupţie al administraţiei Obama”. Politico se arată însă sceptic asupra reuşitelor acuzaţiilor lui Giuliani, redând opinia unui fost consultant al Partidului Democrat, potrivit căruia „fiecare apariţie a lui Rudy Giuliani la TV, indică o nouă cale de investigat de către democraţi” pentru strângerea de probe în vederea suspendării din funcţie a lui Donald Trump. The New Yorker consideră că atât ancheta cu privire la implicarea Rusiei în campania prezidenţială din 2016, cât şi scandalul presiunilor asupra Ucrainei fac parte din aceeaşi poveste. „Falsele negări ale preşedintelui acoperă nişte teme comune: se solicită ajutor din partea unor străini pentru un beneficiu propriu, după care urmează obstrucţionarea eforturilor de a se descoperi cele întâmplate în realitate”, comentează cotidianul american. Financial Times mută perspectiva asupra consecinţelor geopolitice. „Scandalul ameninţă să lase SUA cu o imagine de actor global pe care te poţi baza mai puţin. Dacă se va considera că SUA au presat o ţară disperată pentru a obţine material de şantaj, sub ameninţarea sistării ajutorului financiar, mesajul transmis celorlalţi aliaţi este unul sumbru. O putere revizionistă, aşa cum este Rusia, va afirma că o ţară va conta pe America pe propriul ei risc”, în plus, pe baza acestei „mentalităţi tranzacţionale”, „puterile rivale s-ar putea întreba dacă-l pot neutraliza pe Trump oferindu-i ajutor politic”, comentează Financial Times.
Din aceeaşi perspectivă geopolitică, decizia luată de Donald Trump de a retrage trupele americane din nordul Siriei şi de a-i lăsa cale liberă preşedintelui turc, Tayyip Erdogan, pentru o ofensivă militară împotriva forţelor kurde, aliate ale Washingtonului în lupta antijihadistă, naşte o adevărată furtună în presa internaţională. „Decizia lui Trump de a-i abandona pe kurzi în Siria transmite un mesaj şocant aliaţilor SUA” titrează Washington Post, remarcând deja supărarea şi îngrijorarea europenilor. Franţa, care împreună cu Marea Britanie şi Statele Unite, este parte a coaliţiei împotriva Statului Islamic şi-a exprimat în mod deschis îngrijorarea că ofensiva Turciei ar putea afecta această luptă, notează Bloomberg. „Trădarea kurzilor riscă să submineze înfrângerea ISIS” avertizează şi The Guardian, explicând că „importanta contribuţie a forţelor kurde este recunoscută de partenerii occidentali de securitate care înţeleg că ISIS rămâne o problemă nerezolvată”.
La nivel european, urmează o săptămână decisivă pentru ieşirea din impas în privinţa Brexitului, consideră Le Figaro, detaliind că Londra ar fi gata să-și atenueze poziția cu privire la punctele „problematice” ale planului său, dacă UE va face, de asemenea, compromisuri. Totuşi, la Londra, o alianţă de circumstanţă între laburişti, naționaliști, liberali și conservatori moderaţi pregătește o ofensivă împotriva primului-ministru, după ce Boris Johnson a trimis la Bruxelles ceea ce ei consideră a fi un simulacru de acord: un ansamblu de note despre Brexit, care nu prezintă nici o alternativă legată de liniile roșii schiţate de Bruxelles, în special în ceea ce privește ‘backstop’-ul (problema celor două Irlande), scrie Jornal Economico. New York Times publică o amplă analiză pe marginea procedurilor de numire a noii Comisii Europene şi conchide că pentru posturile de conducere din UE nu au fost aleşi întotdeauna cei mai buni şi cei mai străluciţi. În sfârşit, Diario de Noticias remarcă victoria în alegerile de duminică a Partidului Socialist Portughez, văzut drept „un partid de excepţie într-un centru-stânga aflat în criză” în Europa. Pentru a-şi susţine afirmaţia, cotidianul portughez face o trecere în revistă a guvernelor socialiste din Europa, enumerând: Portugalia și Spania, Malta, Slovacia și România, și apoi blocul format din Danemarca, Suedia și Finlanda
Carolina Ciulu, RADOR
