Luni, 7 octombrie, au fost anunțați primii laureați ai Premiilor Nobel. Răspunsul imunitar, dezvoltarea embrionară, dar și boli, precum: anemia, cancerul sau infarctul miocardic, toate depind, în sensul producerii lor, de nivelul de oxigen. Iar ăsta este un adevăr știut, și nu de ieri, de azi. Cum însă afectează lipsa oxigenului, adică hipoxia, dezvoltarea embrionară, spre exemplu, sau instalarea anemiei, cu alte cuvinte care este mecanismul prin care au loc aceste procese, ei bine, aici cercetarea celor trei laureați de anul acesta vine să facă lumină, pentru că explică răspunsul genelor, al proteinelor, practic întreaga funcționare a organismului, de nivelul de oxigen: mai crescut sau mai scăzut, dar și modul de adaptare al celulelor la variațiile de oxigen.
Ştefan Szedlacsek, doctor în biotehnologie, cercetător la Institutul de Biochimie al Academiei Române: „Este una din marile descoperiri, aş zice, din ultimii 20 de ani. Problema lipsei de oxigen, al modului în care supraviețuiesc celulele, ansamblul de măsuri pe care le iau, în absenţa oxigenului sau în cantitatea mică de oxigen, celulele este extrem de importantă. Este o adevărată cascadă de evenimente care se întâmplă, de exemplu, se formează vase de sânge. Însă la baza acestora este o strategie cunoscută a celulelor de a reacționa pas cu pas. Este un prim semnal care declanșează nişte prime evenimente la nivelul celulei care, la rândul lor, transmit, un fel de releu de semnale care, în final, conduc la ceea ce vedem noi”.
Dr. Marius Geantă, președintele Centrului pentru Inovație în Medicină INOMED: „Cumva cercul se închide, pentru că nivelul de detaliu a ajuns până acolo încât cercetătorii, cei care au primit Premiul Nobel, au descris mecanismele prin care diverse gene, sunt activate și, respectiv, dezactivate, în funcție de nivelul de oxigen din atmosferă. Acesta este, cred, nivelul cel mai profund de înțelegere a modului în care noi, oamenii, adulții, respirăm cam de 16-18 ori pe minut – copiii respiră ceva mai des, de 40 de ori, 45 de ori – o cincime din atmosferă este reprezentată de oxigen. Noi introducem, aşadar, în organismul nostru, constant, nu suntem conștienți de asta, cantități foarte importante de oxigen. Premiul de astăzi ne face să ne deschidem orizontul spre partea de epigenetică, cum factorii din mediu, astăzi vorbim despre oxigen, impactează la nivel profund, iată, biologia umană”./csimion/vdraguta
(RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI – 7 octombrie)
