Agenda politică europeană încărcată din această săptămână – marcată de dosarul Brexit, de apropiatul summit UE şi de recentele alegeri din Polonia şi Ungaria -, dar şi operaţiunea militară turcească din Siria sunt principalele teme urmărite de presa internaţională. Într-un discurs ţinut în faţa Parlamentului, Regina Elisabeta a II-a s-a referit la dosarul Brexit, dar şi la o serie de reforme post-Brexit, scrie La Libre Belgique. „Ieşirea Regatului Unit din Uniunea Europeană pe 31 octombrie este prioritatea guvernului, a declarat Regina în Parlament, făcându-se vocea lui Boris Johnson, în momentul în care negocierile pentru a se ajunge la un acord de Brexit sunt pe ultima linie dreaptă”. „Guvernul meu prevede să lucreze la crearea unui nou parteneriat cu Uniunea Europeană pe baza liberului-schimb şi a unei cooperări amicale”, a declarat Regina, de 93 de ani, vorbind în numele premierului, aşa cum este tradiţia la deschiderea unei noi sesiuni parlamentare. „O victorie de PR” pentru guvern, comentează The Independent discursul Reginei, arătând că: „A fost o mişcare genială. Să o pui pe Maiestatea Sa să îţi citească toate politicile pentru alegerile generale pe care urmează să le organizezi imediat ce îţi permite opoziţia este un triumf de PR”. Printre obiectivele anunţate de Regină după Brexit se mai numără un nou sistem de imigraţie, dar şi reforme în domeniul justiţiei şi al sănătăţii – scrie Reuters. Echipele de negociere ale Uniunii Europene şi Marii Britanii speră să obţină un acord acceptabil de ambele părţi înaintea summitului UE care va avea loc joi şi vineri, notează BBC şi informează că, dacă se întâmplă acest lucru, guvernul britanic va introduce un proiect privind acordul de retragere, care ar urma să fie votat sâmbăta viitoare, într-o sesiune specială a Parlamentului.
Între timp, „UE se apropie de confirmarea primului său procuror-şef”, aminteşte ABC News din Statele Unite şi detaliază că ţările membre ale Consiliului UE „au convenit să o numească pe românca Laura Codruţa Kövesi ca prim procuror-şef european. Kövesi, ale cărei eforturi anticorupţie în România au câştigat laude din partea UE, dar critici din partea guvernului român, va conduce Parchetul Public al UE, programat să înceapă să funcţioneze în noiembrie 2020”.
Alegerile municipale din Ungaria au marcat o victorie importantă la Budapesta pentru candidatul opoziţiei şi prima înfrângere electorală a lui Viktor Orbán într-un deceniu, arată La Libre Belgique. „Partidul naţional-conservator al premierului ungar a fost învins la alegerile municipale de la Budapesta de opoziția unită în jurul unui candidat de centru-stânga, Gergely Karácsony. Opoziția a fost, de asemenea, în fruntea mai multor orașe importante ale țării, în timp ce Fidesz ar trebui să păstreze un număr mare de comune mici. Victoria lui Gergely Karácsony reprezintă primul succes semnificativ al opoziției ungare și prima înfrângere electorală a lui Viktor Orbán într-un deceniu. Aceste alegeri municipale au reprezentat şi un test pentru strategia de alianță a partidelor de opoziție, care, după o serie de înfrângeri, s-au unit, la Budapesta și în alte orașe, în jurul unui candidat comun”, comentează La Libre Belgique. În Polonia, ţară în care au avut loc alegeri legislative, Partidul Lege şi Justiţie (PiS), aflat la guvernare, a câştigat peste 44% din voturi, asigurându-şi încă un mandat de patru ani. PiS ar putea obţine 239 din cele 460 de locuri din legislativul polonez, Seim, scrie The Guardian şi comentează că cele 27 de procente câştigate de Coaliţia Civică, formaţiune liberală de centru-dreapta, situată pe locul doi, îi reduc acesteia şansele de a forma o coaliţie cu alte partide de opoziţie pentru a bloca guvernarea PiS.
Peste 160.000 de persoane au fugit din calea violenţelor în urma operaţiunii Izvorul Păcii, pe care o derulează Turcia în nordul Siriei, anunţă secretarul general ONU, citat de France Presse. El a cerut „o dezescaladare imediată” şi s-a arătat îngrijorat de evadarea din închisori a prizonierilor din rândurile ISIS. La rândul său, preşedintele american Donald Trump, citat de The Washington Post, a opinat că jihadiştii au fost eliberaţi de kurzi pentru a obliga Statele Unite să intervină în regiune. Între timp, armata siriană a revenit, după mai mulţi ani, în regiunea de nord a ţării, în urma unui acord neaşteptat între miliţiile kurde şi administraţia de la Damasc, unite de obiectivul comun de a respinge ofensiva Turciei, mai arată The Washington Post. Operaţiunea militară a Turciei este condamnată de miniştrii de externe ai ţărilor membre UE, reuniţi la Luxemburg, scrie Le Monde. Miniştrii au avertizat că operaţiunea „compromite grav întreaga regiune”, însă nu au impus un embargou asupra vânzărilor de arme, surse diplomatice arătând că Marea Britanie s-a opus acestei măsuri pe motiv că Turcia este membră NATO. După ce Ankara a lansat operaţiunea militară în Siria, sistemele de apărare antiaeriană aflate în Turcia sub umbrela NATO au revenit în actualitate, scrie ziarul turc Cumhuriyet. Italia a anunţat că va retrage bateria SAMP/T instalată în Kahramanmaraş, în cadrul misiunii NATO. Şi Spania analizează retragerea rachetelor Patriot aflate în Turcia la baza militară İncirlik din Adana. Se aşteaptă ca subiectul continuării sprijinului pentru apărarea aeriană a Turciei să fie discutat la reuniunea Consiliului Atlanticului de Nord şi a miniştrilor apărării ai ţărilor membre NATO, care se va desfăşura la Bruxelles, în perioada 24-25 octombrie, precizează Cumhuriyet. Un alt ziar din Turcia, Milliyet, opinează că acum „Adevărata luptă se poartă pe internet”. Şi comentează că reţelele de socializare vehiculează tot mai des ideea greşită că Turcia ar viza populaţia kurdă din Siria, în timp ce Ankara repetă că operaţiunea Izvorul Păcii urmăreşte de fapt PKK-YPG, despre care insistă că sunt grupări teroriste. Ţintirea populaţiei kurde „este minciună”, scrie Milliyet şi opinează că este vorba de o manipulare similară tehnicilor folosite de ministrul lui Hitler însărcinat cu propaganda, Joseph Goebbels, care susţinea că „Dacă spui o minciună mare şi o tot repeţi, până la urmă oamenii vor ajunge să o creadă”.
Continuă decernarea Premiilor Nobel, de această dată fiind recompensaţi trei economişti, Abhijit Banerjee, Esther Duflo și Michael Kremer, pentru activitatea vizând reducerea sărăciei globale, scrie Time. Săptămâna trecută au fost acordate șase premii Nobel – Medicină, Fizică și Chimie, plus două premii pentru Literatură și mult râvnitul Premiu pentru Pace. Toți câștigătorii Premiilor Nobel, mai puţin cel pentru Pace, primesc distincţiile pe 10 decembrie – ziua morții lui Nobel în 1896 – la Stockholm. Câștigătorul Premiului pentru Pace primește premiul la Oslo, în Norvegia.
(Florin Matei, Agenția de Presă RADOR)
