Românii își vor alege duminică un nou președinte, la niște alegeri care de obicei sunt foarte disputate, dar care anul acesta au fost eclipsate de o criză politică pe fondul căreia un guvern minoritar a fost instalat cu doar câteva zile în urmă.
Sondajele îl indică pe actualul președinte de centru-dreapta, Klaus Iohannis, în frunte cu circa 40%, urmat de candidata de centru-stânga, Viorica Dăncilă, până luna trecută premier al României, cu 15-22%.
Guvernul social-democrat al lui Dăncilă a fost silit să plece după ce a pierdut o moțiune de cenzură în parlament, pe fondul scandalurilor de corupție și al acuzațiilor că vrea să controleze mai îndeaproape justiția.
Iohannis este un fost șef al Partidului Național Liberal, cel care a format luni guvernul minoritar condus de premierul Ludovic Orban.
Dacă nici unul dintre candidați nu va obține peste 50% duminică, va avea loc un al doilea tur de scrutin pe 24 noiembrie.
Deși îi lipsește un rol executiv, președintele român are puteri semnificative în procesul de luare a deciziilor, inclusiv în privința unor chestiuni de securitate națională și politică externă, și poate respinge propunerile partidelor pentru funcția de premier, precum și numirile judiciare propuse de guvern.
Președintele – ales pentru un mandat de cinci ani – mai poate trimite înapoi la parlament legi votate de legislativ, însă e nevoit să le promulge dacă parlamentul le aprobă și a doua oară.
Analistul politic Andrei Țăranu a declarat că de data aceasta campania a fost „extrem de anostă”, din cauza crizei guvernamentale.
„De obicei campaniile sunt agresive, emotive și lipsite de orice conținut strategic”, a afirmat el. „De data aceasta nu a existat nici o emoție. În schimb, totul s-a concentrat pe moțiunea de cenzură.”
România, membru UE din 2007, e năpăstuită de o sărăcie larg răspândită, cu mai mult de un sfert din populație trăind cu numai 5,5 dolari pe zi. Deficitul ei bugetar este de 2,8% și estimat la 4,4% pentru la anul, conform prognozelor Comisiei Europene, cu mult peste plafonul UE de 3%.
Și cum vreo 4 milioane de români trăiesc peste hotare, țara se confruntă și cu o penurie accentuată de mână de lucru.
Printre ceilalți candidați mai importanți se numără independentul Mircea Diaconu, un fost actor și director de teatru, și Dan Barna, șeful celui de al treilea partid românesc ca mărime, Uniunea Salvați România de centru-dreapta.
Țăranu a declarat că polarizarea determinată de criza politică i-a avantajat pe primii doi clasați.
„Această situație i-a menținut pe Klaus Iohannis și Viorica Dăncilă în lumina reflectoarelor, în vreme ce alți candidați nu au avut nici o șansă să se afirme pe scena politică”, a declarat el.
România are aproximativ 18,2 milioane de alegători, inclusiv cei din diaspora. Alegerile vor fi cele mai costisitoare din istoria României, contribuabilii având de plătit pentru ele circa 35 de milioane de dolari.
THE NEW YORK TIMES (SUA), 8 noiembrie 2019 (AP)
Traducere: Andrei Suba
