BLOOMBERG (SUA), 9 decembrie 2019 – Chiar dacă noul premier al României are același nume de familie ca liderul ungar anti-imigranți Viktor Orban, similitudinile se opresc aici.
Ludovic Orban dorește să-și aducă țara din nou la normalitatea Uniunii Europene, prin eliminarea acelui gen de populism pe care tizul său îl propovăduiește. Chiar s-a referit la el însuși ca la un Orban „bun”, din cauza ideologiilor lor contradictorii, deși intenționează totuși să mențină relații bune cu vecinul său.
Orban al României are multe de făcut. Precedentul guvern era mai degrabă după tiparul celor aflați la putere la Budapesta și Varșovia, care au iritat UE până la punctul în care au ajuns să se confrunte cu perspectiva unor sancțiuni fără precedent pentru violarea normelor democratice.
Învestit în noiembrie, Orban, 56 de ani, urmărește să anuleze politicile controversate ale executivului anterior, care a diminuat pedepsele pentru oficialii corupți, a detonat bugetul și le-a trântit băncilor un „impozit pe lăcomie”.
Însă el a ales un curs accelerat pentru măsurile sale legislative – o abordare potențial riscantă care le oferă rivalilor multiple ocazii de a-i răsturna guvernul minoritar, în statul UE care a ajuns să aibă cea mai volatilă situație politică în cele trei decenii trecute de la căderea comunismului.
„Nu putem risca o dezbatere fragmentată privind aceste schimbări legislative de care avem nevoie rapid”, a declarat Orban duminică, într-un interviu acordat la București. „Însă această procedură trebuie folosită judicios.”
Primele pe listă pentru adoptarea rapidă sunt impozitul bancar și unele amendamente judiciare. Însă Orban se află într-o poziție dificilă și din cauza bugetului.
Guvernul social-democrat care a condus România înainte ca șeful partidului, Liviu Dragnea, să fie închis pentru corupție nu s-a ferit de cheltuieli – a redus fiscalitatea în mod repetat, a mărit salariile din sectorul public și a crescut salariul minim. Acest fapt a lăsat un deficit peste plafonul UE de 3% din PIB, iar moneda românească s-a depreciat aproape de un record istoric.
Nesăbuință totală
„Mărirea cheltuielilor a fost total nesăbuită”, a declarat Orban, promițând să schimbe cursul în favoarea investițiilor, neglijate timp îndelungat. „Evident că va trebui să le restrângem.”
Lucru care, în viața personală, n-a fost o problemă pentru Orban. Este unul dintre cei mai săraci premieri din istoria României, conform declarației sale de avere, el apreciindu-se drept „modest, chiar auster”. Anul trecut veniturile sale abia au depășit 600 de euro pe lună. Mașina pe care o conduce e veche de 12 ani.
Orban afirmă că are un plan de a reduce din cheltuielile inutile și de a mări veniturile – inclusiv prin vânzarea de acțiuni la companiile de stat. Avertismentele Comisiei Europene cum că deficitul va ajunge la 6% în 2021 nu se vor adeveri, consideră premierul.
Chiar și așa, un salt cu 40% al pensiilor, aprobat de guvernul anterior, va urma în 2020. Reducerile sunt dificile, având în vedere că în toamnă sunt programate alegeri.
Alegeri anticipate?
Ar putea avea loc totuși alegeri anticipate – primele din istoria României -, pentru ca Orban să poată profita de poziția bună în sondaje și să câștige o majoritate parlamentară pentru Partidul Liberal din care face parte.
„Alegerile anticipate nu sunt un caz de misiune imposibilă”, a declarat Orban, deși a subliniat că unele partide care l-au ajutat să ajungă la putere sunt împotrivă. „Discutăm despre asta.”
Dacă el va putea naviga cu succes până la următorul scrutin, menținându-se la putere, există și provocări pe termen lung. Românii încă mai fierb din cauza drumurilor, spitalelor și școlilor proaste. Mulți pleacă la munca mai bine plătită din Europa de Vest.
Deocamdată Orban vrea să amelioreze relațiile cu Bruxelles-ul, intenționând chiar ca România să adopte moneda unică și să intre în spațiul de călătorie fără pașaport.
„De noi depinde să ne asigurăm că mergem cu aceeași viteză ca UE”, a declarat el. „Trebuie să ne asigurăm că suntem pregătiți de aderarea la zona euro, că se ridică monitorizarea judiciară și că vom fi admiși în Schengen. Dacă vom rămâne la putere, planul de a adera la zona euro în 2024 este fezabil.”
Articol de Andra Timu și Irina Vilcu
Traducere: Andrei Suba/asuba/abuzoian
