Împlinirea a 30 de ani de la Revoluţia împotriva comunismului în România este marcată de mai multe publicaţii internaţionale prin analize asupra parcursului României spre democraţie. „Românii comemorează victimele revoluţiei din decembrie 1989, care a înlăturat dictatura lui Nicoale Ceauşescu, dar nu a reuşit să întoarcă pe deplin pagina sistemului comunist” notează Le Figaro, observând că „astăzi, 30 de ani mai târziu, sentimentul de frustrare este mare pentru cele mai multe dintre familiile victimelor”, având în vedere că procesul pentru condamnarea vinovaţilor a început abia pe 29 noiembrie anul acesta. „Moştenirea comunismului în România, 30 de ani mai târziu: încredere scăzută în instituţii şi clientelism”, titrează Euronews. Canalul european de televiziune apelează la doi analişti politici români pentru a răspunde la întrebarea dacă România a reuşit să evolueze cu adevărat faţă de trecut. Astfel, George Jiglău, politolog la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca este de părere că „moştenirea comunistă în sens larg este încă prezentă, şi aşa va fi cu siguranţă încă o vreme” întrucât „în întreaga regiune există încă, de exemplu, o relaţie problematică atât între cetăţeni şi Stat, cât şi la nivel de percepţie a instituţiilor”. În schimb, analistul politic Sorin Ioniţă consideră că „moștenirea mai durabilă a regimului anterior” nu are nicio legătură cu comunismul, ci este „o combinație tipic balcanică de naționalism, socialism primitiv și clanuri familiale teritoriale. Un mix în care totul este negociabil, acordurile informale prevalează și nicio instituție oficială nu funcționează corect”. Sub titlul „Fragila stabilitate a României”, Visegrad Insight publică o amplă analiză a situaţiei economice şi politice a României. „Deşi România rămâne unul dintre cele mai sărace state membre ale UE, în ultimii ani, ea a înregistrat rate dinamice de creştere economică, de peste 5% pe an. Rata şomajului, de 4,1%, este una dintre cele mai scăzute din UE. Totodată românii sunt recunoscuţi ca fiind proeuropeni”, având „relaţii mai bune cu Uniunea Europeană comparativ cu guvernele eurosceptice din Ungaria şi din Polonia” scrie Visegrad Insight, adăugând şi că „în ultimii ani, societatea civilă românească şi instanţele au purtat neîntrerupt o luptă împotriva corupţiei”. Reuşita acestei lupte depinde însă de capacitatea societăţii „de a putea reforma întregul sistem politic din România” consideră publicaţia central-europeană, conchizând că „recentele evenimente din România demonstrează că ţara pare să se afle pe calea de a apăra statul de drept şi reputaţia sa proeuropeană”.
Sub titlul „România se împacă cu monumentul comunismului la 30 de ani de la moartea lui Ceauşescu”, The Guardian dedică un amplu articol Casei Poporului, devenită între timp Palatul Parlamentului, pe care o consideră „un monument al nebuniei dictatoriale al cărui ctitor a fost executat înainte de a-l fi văzut terminat”. Observând că „pentru elitele politice şi locuitorii capitalei edificiul este o amintire foarte vizibilă a trecutului comunist”, ziarul britanic aminteşte că „o cincime din oraş a fost dărâmată pentru ridicarea aşa-numitei Case a Poporului, a clădirilor din preajmă şi a marelui bulevard care duce spre palat” şi că „40.000 de locuitori au fost mutaţi forţat”. Totuşi, în final, edificiul şi-a găsit rostul în cadrul democraţiei româneşti, devenind sediul celor două camere ale Parlamentului, mai scrie The Guardian, remarcând că această „piesă centrală” nu numai că nu a fost demolată, ci este completată de ridicarea unei clădiri şi mai înalte. „Alături de palat sunt în curs lucrările de construcţie a ceea ce va fi cea mai mare catedrală ortodoxă din lume, care la finalizare va fi cu 30 de metri mai înaltă decât palatul lui Ceauşescu. Biserica Ortodoxă Română a spus că a acceptat amplasamentul „ca o restauraţie morală pentru cele cinci biserici ‘crucificate’, din care trei au fost demolate şi două reamplasate de regimul comunist pentru a construi Casa Poporului”.
„Execuţie în ziua de Crăciun: memoria lui Ceauşescu nu moare niciodată” este şi titlul ales de cotidianul The Scotsman pentru a rememora cu ajutorul unor români stabiliţi în Scoţia viaţa din timpul regimului comunist şi momentele sângeroase ale revoluţiei. Concluzia unuia dintre români este că tinerii ar trebui să înveţe despre viaţa sub comunism pentru că s-a dezvoltat o oarecare nostalgie a trecutului. „Mă supără să-i aud pe unii oameni că lucrurile erau mai bune sub comunism. Nu era vorba doar de lipsa mâncării sau de condiţiile de viaţă – era şi despre frică. Chiar şi copiii mici ca mine ştiau că nu aveai voie să vorbeşti liber”, povesteşte Cristina Osan pentru The Scotsman.
Pe plan european, sărbătoarea Crăciunului se anunţă complicată pentru Franţa în contextul mișcării greviste și al amplelor manifestații împotriva reformei pensiilor, dorită de preşedintele francez. Emmanuel Macron a făcut apel la „simţul responsabilităţii” şi la „triumful inteligenţei colective”, cerându-le protestatarilor să impună o pauză în acţiunile lor pentru ca sărbătorile să nu fie perturbate. „Există momente în viaţa unei naţiuni în care este de asemenea bine să ştii să faci o pauză pentru a respecta familia şi viaţa de familie”, a subliniat preşedintele francez, citat de Le Quotidien. În acelaşi context, Macron a anunţat că renunţă la pensia de preşedinte, în valoare de 13.500 de euro pe lună pe care ar fi urmat să o primească pe viaţă după încheierea mandatului său, fiind primul preşedinte care face acest gest din 1955, când a fost instituită această pensie, şi până astăzi, scrie La Libre Belgique.
Sărbătorile de Crăciun sunt pline de suspans şi în Croaţia, unde lupta strânsă din primul tur al alegerilor prezindenţiale, desfăşurat duminică, amână desemnarea preşedintelui pentru al doilea tur care se va desfăşura peste două săptămâni. Reprezentanta partidului conservator Kolinda Grabar-Kitarovic încearcă să câştige un al doilea mandat în condiţiile în care ţara va prelua peste câteva zile preşedinţia Uniunii Europene, pentru prima dată, notează Euronews. La Repubblica observă ascensiunea fulminantă în aceste alegeri a cântărețului folk de extremă dreapta, Miroslav Skor, care în cântecele sale îi elogiează pe foștii generali judecaţi pentru crime împotriva umanității, iar la mitinguri scandează lozinci precum: „războiul nu s-a terminat”. De aceea alegerile prezidenţiale desfăşurate duminică sunt şi un test în perspectiva alegerilor pentru reînnoirea Parlamentului, programate pentru sfârșitul anului 2020: pentru a înțelege în ce direcție se va deplasa Croația, împinsă din ce în ce mai mult de vântul naționalismului, conchide La Repubblica. (Carolina Ciulu)/cciulu/dsirbu
RADOR, 23 decembrie
