Noul virus misterios apărut în China generează mare îngrijorare la nivelul autorităţilor sanitare mondiale, scrie Liberation, încercând să decripteze originile şi potenţialele riscuri ale acestei epidemii. Detectat prima dată în luna decembrie anul trecut în oraşul Wuhan din centrul Chinei, coronavirusul a provocat deja decesul a 25 de persoane, potrivit Sky News. Deşi autorităţile vorbesc despre peste 600 de cazuri confirmate, Newsweek atrage atenţia că numărul persoanelor infectate este mult mai mare. Autorităţile chineze au anulat festivităţile legate de Anul Nou chinezesc şi au declarat patru oraşe în carantină pentru a împiedica răspândirea virusului, însă South China Morning Post are îndoieli că acest lucru va fi suficient. Oficialii de la Beijing au fost precauţi în a face declaraţii categorice despre originile şi caracteristicile bolii, inclusiv perioada de incubaţie, spunând că este nevoie de investigaţii suplimentare, însă după cum constată tot South China Morning Post, pneumonia provocată de coronavirus s-a dovedit mortală mai ales pentru persoane în vârstă, care sufereau deja de alte afecţiuni. Epicentrul epidemiei de coronavirus este considerată „ciudata” piaţă de fructe de mare din Wuhan unde, de fapt, se vindeau ilegal tot felul de animale sălbatice pentru consum, notează Les Echos, detaliind că primele cercetări arată că virusul s-ar fi putut transmite la om de la şerpi, bursuci sau şobolani. Consumul de animale sălbatice este o practică alimentară străveche în China, şi cu cât animalele sunt mai rare şi mai exotice cu atât sunt un „simbol al distincţiei sociale”, fiind vândute la suprapreţ, explică Les Echos.
La Ierusalim, liderii lumii s-au adunat pentru a comemora 75 de ani de la eliberarea lagărului nazist de concentrare de la Auschwitz, un eveniment văzut de New York Times drept un apel pentru evitarea repetării „teribilelor tragedii ale trecutului”. „A aduce un omagiu victimelor Holocaustului înseamnă a lupta împotriva antisemitismului” titrează Jerusalem Post. „Sper că mesajul care va ajunge în fiecare ţară de pe pământ este că liderii lumii vor face front comun împotriva rasismului, a antisemitismului şi a extremismului”, a spus preşedintele Israelului, Reuven Rivlin, subliniind că orice formă de rasism şi xenofobie constituie un atac la democraţie. Într-un discurs emoţionant, preşedintele german Frank-Walter Steinmeier a repetat că ţara sa îşi asumă întreaga responsabilitate pentru genocidul nazist asupra poporului evreu şi şi-a exprimat îngrijorarea că ura împotriva evreilor care se observă astăzi în Europa este „acelaşi rău” ca şi în vremea naziştilor, iar la acest rău „rămâne un singur răspuns: Niciodată din nou!”, notează Times of Israel.
În Europa, Brexitul intră „în linie dreaptă”, după ce proiectul de lege pe tema ieşirii Marii Britanii din Uniunea Europeană, adoptat miercuri de Parlamentul britanic, a fost promulgat joi de Regina Elisabeta a II-a, notează Euronews. Premierul Boris Johnson şi-a exprimat bucuria, promiţând eliberarea de Uniunea Europeană la data de 31 ianuarie, notează The Sun. Lucrurile sunt însă departe de a fi liniştite, întrucât, potrivit The Guardian, liderul Partidului Naţional Scoţian, Ian Blackford, acuză că Regatul Unit se confruntă cu o „criză constituţională” întrucât legea Brexit a fost adoptată fără acordul Scoţiei, Ţării Galilor şi al Irlandei de Nord. În plus, viitorul se arată complicat şi pe frontul relaţiilor comerciale internaţionale. Comisarul european pentru afaceri economice, Paolo Gentiloni, citat de EUObserver, precizează că Uniunea Europeană poate încheia un acord comercial numai dacă Regatul Unit menţine condiţii de concurenţă echitabile. Iar Business Insider titrează că „Donald Trump ameninţă cu un acord comercial împovărător după Brexit”, dacă Marea Britanie nu va respecta condiţiile impuse de Statele Unite.
În Balcani şi în Europa Centrală, „lupta anticorupţie se poticneşte”, constată Balkan Insight, detaliind că majoritatea ţărilor sud-est europene au regresat în ceea ce priveşte Indicele Global al Percepției Corupției (CPI), publicat joi de Transparency International (TI). „Ceea ce cu siguranță a influențat punctajul este încercarea guvernelor de a limita spațiul societății civile, de a restricţiona posibilitatea controalelor independente și de a reduce la tăcere vocile critice”, explică Lidija Prokic de la Transparency International, adăugând că „vedem multe eforturi de a dilua legislația care dispune dezvăluirea cheltuielilor din campaniile partidelor”, precum și eforturi pentru „aducere de bani din surse necunoscute în viața politică”, a precizat ea. Il Corriere della Sera observă că situaţia clasamentului în ceea ce priveşte combaterea corupţiei a rămas aceeaşi ca şi anul trecut. În Europa, pe primele locuri se află Danemarca, Finlanda și Suedia, în timp ce Bulgaria, România și Ungaria ocupă ultimele trei poziții.
În sfârşit, Forumul Economic Mondial de la Davos pare a fi dominat de discuţiile pe marginea a trei conflicte care, în opinia multor participanţi, sunt de ordin existenţial, cu urmări pe termen lung pentru ordinea mondială: viitorul capitalismului, viitorul tehnologiei şi viitorul planetei, constată Politico. În privinţa capitalismului, oamenii de afaceri şi şefii de guvern recunosc faptul că marea neîncredere în pieţele libere ameninţă să devină o realitate politică de durată. În domeniul tehnologiei, persistă întrebarea legată de posibilitatea reglementării activităţii unor giganţi precum Facebook şi Amazon, dar şi incertitudinea legată de remodelarea peisajului tehnologic mondial sub impactul inteligenţei artificiale şi al vitezei tehnologiei 5G, în condiţiile unei competiţii îndelungate între Statele Unite şi China. Iar problema schimbării climatice a generat adevărate conflicte între generaţii, celebra militantă în vârstă de 17 ani, Greta Thunberg, criticându-i dur pe capitalişti şi pe politicieni: „Delăsarea dvs. înteţeşte focul cu fiecare oră care trece, iar noi vă spunem să acţionaţi aşa cum vă iubiţi copiii, mai presus de orice”.
(Carolina Ciulu)
