Extinderea epidemiei de coronavirus este principalul subiect urmărit de presa internaţională, în contextul în care autorităţile de la Beijing, citate de agenţia Xinhua, au anunţat că numărul persoanelor decedate a trecut de 810. Potrivit presei chineze, sâmbătă au fost externate din spital 600 de persoane care s-au însănătoşit, numărul total al acestora ajungând la 2.600, din cele peste 37.000 de cazuri de îmbolnăviri înregistrate de la apariţia virusului. The Guardian aminteşte că a fost depăşit numărul persoanelor care şi-au pierdut viaţa din cauza Sindromului respirator acut sever (SARS), care a ucis 774 de persoane în întreaga lume în 2002-2003. Organizaţia Mondială a Sănătăţii a anunţat că numărul cazurilor noi detectate zilnic în China pare să se stabilizeze însă nu a concluzionat că epidemia şi-ar fi atins apogeul, notează France Presse. În afara Chinei, peste 320 de cazuri de îmbolnăviri cu coronavirus au fost raportate de OMS.
Trecând din domeniul medical în sfera politicii, presa reţine tensiunile generate în Germania de formarea unei alianţe controversate în landul Thuringia, între parlamentari ai formaţiunii conservatoare a cancelarului Merkel şi reprezentanţi ai unei grupări de extremă dreapta. „Un pact faustian” între conservatori şi extrema dreapta, apreciază Der Spiegel, şi comentează că „Democraţiile nu mor peste noapte. Nu înfloresc într-o zi, nu se ofilesc ziua următoare printr-o lovitură de stat. Ele se distrug gradual, până când terenul este fertil pentru o capturare autoritară a puterii. Şi uneori, cum s-a întâmplat în landul Thuringia în această săptămână, politicienii democraţi joacă un rol important în anularea chiar a sistemului pe care îl reprezintă”. Recent alesul preşedinte-ministru al landului şi-a anunţat demisia, după scandalul declanşat de alegerea sa cu ajutorul extremei dreapta. „Merkel își salvează guvernul şi face curăţenie”, opinează Le Figaro adăugând că „Ea a reușit să-și repună în șa fragilul guvern de coaliție din Germania. Acesta se clatină în urma scandalului provocat de o alianță regională între aleși ai partidului ei conservator și extrema dreapta. Cancelarul german a început să facă curățenie în partidul ei, obținând demisia imediată a unui ministru şi a liderului din Thuringia, unde s-a produs cutremurul politic în această săptămâna, și a cerut urgent noi alegeri în acest land”.
Războiul din Siria se menţine în atenţia presei internaţionale, care urmăreşte cum evoluează relaţiile dintre Ankara şi Moscova, în urma atacului în care şi-au pierdut viaţa mai mulţi militari turci. Sub titlul „Adresa este Moscova”, ziarul turc Milliyet publică un comentariu în care aminteşte că preşedintele turc Erdoğan a transmis un ultimatum regimului de la Damasc în care cere retragerea trupelor siriene din anumite puncte strategice deţinute de turci însă „adevăratul destinatar al mesajului este Vladimir Putin”. „Assad va lua oare în serios acest ultimatum şi îşi va retrage militarii? Fără îndoială, Assad nu doreşte să sacrifice câştigurile obţinute în ultima perioadă în domeniul militar. De fapt, regimul de la Damasc rezistă datorită sprijinului activ al Rusiei. Este imposibil ca Assad să poarte acest război fără Rusia. În acest caz, totul se reduce la ceea ce va face Putin în faţa ultimatumului Turciei şi a avertismentului lansării unei noi operaţiuni, ce instrucţiuni va da”, comentează Milliyet. Simţind că „luna de miere” dintre Rusia şi Turcia nu durează prea mult în Siria, după cum arată presa franceză, Statele Unite încearcă să îşi atragă din nou Ankara alături. Potrivit publicaţiei turce Habertürk, „Reprezentantul permanent al SUA la Naţiunile Unite, Kelly Craft, a spus că ‘Statele Unite sprijină în totalitate Turcia, aliat în cadrul NATO, în demersurile sale legitime în faţa atacurilor regimului Assad împotriva punctelor de observaţie turceşti, agresiuni care s-au soldat cu moartea a numeroşi militari turci'”. Însă sprijinul american este exact tema centrală a nemulţumirilor Turciei, care i-a reproşat în numeroase rânduri aliatului din NATO că a preferat să susţină grupările kurde din Siria în detrimentul relaţiei cu Ankara, arată ziarul turc Cumhuriyet.
Pe lângă aspectul militar al operaţiunilor de la Idlib, comunitatea internaţională este îngrijorată de latura umanitară o conflictului, în contextul în care sute de mii de persoane au fost nevoite să îşi părăsească locuinţele şi să caute adăpost lângă graniţa cu Turcia. Confruntată cu pericolul unui nou val migrator, Turcia solicită creşterea implicării internaţionale şi avertizează din nou că va permite refugiaţilor să plece spre Uniunea Europeană, arată ziarul turc Milliyet. În acest context, Grecia anunţă că limitează la trei ani dreptul la azil pentru migranţi, scrie publicaţia To Vima. În funcţie de evoluţia situaţiei din ţara de origine a refugiaţilor, dreptul la azil poate fi reevaluat, a spus ministrul grec pentru migraţie şi a precizat că problema repatrierii va fi discutată la nivel european în luna martie./fmatei/abuzoian
Florin Matei, Agenția de Presă RADOR
