La pre-alegerile (caucus) Partidului Democrat din Statele Unite, care au avut loc sâmbătă la Nevada – potrivit rezultatelor date publicităţii luni – a câştigat detaşat senatorul din Vermont, Bernie Sanders.
Conform comunicării Partidului Democrat, au participat la aceste întruniri preelectorale peste 105 mii de votanţi. Această cifră este mai mare decât cea din anul 2016, dar mai mică decât recordul absolut obţinut în anul 2008, când au participat la dezbateri şi la vot 118 mii de persoane. După prelucrarea rezultatelor din toate circumscripţiile, potrivit datelor oficiale, Bernie Sanders a câştigat 46,8% din voturi. Pe locul doi s-a situat la mare distanţă Joe Biden, fostul vicepreşedinte al lui Barack Obama cu 20,2%. Locul trei este ocupat de Pete Buttigieg, primarul unui mic oraş din statul Indiana, care a obținut 14,3%. Din statul Nevada vor participa 48 de delegaţi la convenţia partidului, care va avea loc în luna iulie la Milvaukee (statul Wisconsin), unde se va decide cine va reprezenta Partidul Democrat la alegerile prezidenţiale din noiembrie. Toate prealegerile sunt „închise”, în sensul că pot participa doar cei care s-au înregistrat în prealabil la Partidul Democrat.
Republicanii nu au avut caucus în Nevada. Filiala Partidul Republican a luat o decizie în unanimitate potrivit căreia, toţi cei 25 de delegaţi care vor participa la convenţia partidului îl vor susţine pe actualul preşedinte, Donald Trump. Directorul partidului din Nevada, Will Sexauer a declarat cu mult timp în urmă că niciun candidat al republicanilor nu a anunţat participarea la Nevada. Practic, în interiorul Partidului Republican, Donald Trump are un singur contracandidat în persoana lui William Weld, care la caucus-ul din Iowa a obţinut dreptul de a trimite un singur delegat la convenţie. Politicianul de 74 de ani a fost guvernatorul din Massachusetts. Joe Walsh, fostul deputat din statul Illinois, a renunţat la cursa electorală imediat după alegerile preliminare din Iowa. De altfel republicanii nu vor avea caucus nici la următoarea staţie a cursei electorale, în Carolina de Sud, având în vedere că în afară de Trump nu se va mai prezenta niciun alt aspirant, astfel că toţi delegaţii de acolo îl vor reprezenta pe actualul preşedinte la convenţia partidului, care se anunţă a fi doar o formalitate. În schimb, democraţii vor fi prezenţi sâmbătă în Carolina de Sud.
În opinia analiștilor politici, succesul lui Bernie Sanders se datorează faptului că tabăra moderaţilor este fragmentată. El este cunoscut drept un candidat de stânga, care în condiţiile Statelor Unite este considerat radical (se declară a fi un socialist democrat). Este interesant că deşi Sanders în noiembrie, când vor fi alegerile prezidenţiale va avea 79 de ani, totuşi este sprijinit de tinerii cu studii superioare, majoritatea vorbitorilor de limba spaniolă şi foarte mulţi muncitori, în ciuda faptului că sindicatele încearcă să-i orienteze pe membrii săi către candidaţi mai moderaţi. Este adevărat că pentru liderii Partidului Democrat cea mai importantă preocupare este găsirea candidatului care are cele mai mari şanse să îl învingă pe Donald Trump. Din acest motiv, inițial erau rezervaţi faţă de Sanders – care oficial nu este membru al partidului – dar în ultima perioadă trendul s-a schimbat şi sunt din ce în ce mai mulţi cei care încep să creadă despre senatorul de Vermont că are tot ce-i trebuie pentru a câştiga alegerile.
Atuurile din programul lui Bernie Sanders sunt introducerea asigurărilor de sănătate obligatorii, gratuitatea universităţilor de stat şi micşorarea diferenţei dintre veniturile mari şi mici. Aceste obiective sunt foarte populare în rândul tinerilor şi a păturilor sociale cu venituri modeste. Oponenţii săi din partid sunt însă de părere că Sanders nu are un mesaj pozitiv pentru pătura de mijloc a societăţii, care astfel se va orienta către Trump care promite micşorarea taxelor şi a impozitelor. Alţi analişti însă atrag atenţia asupra faptului că între votanţii potenţiali ai lui Sanders şi Trump există o suprapunere. Amândoi se bazează – pe lângă votanţii tradiţionali ai partidelor din care fac parte – pe cei care sunt perdanţii sistemului.
Cu locul doi obţinut în Nevada, şi Joe Biden îşi mai păstrează şansele. Potrivit sondajelor, majoritatea votanţilor afro-americani îl sprijină pe acesta (a fost vicepreşedintele lui Obama). Este oarecum explicabil că a obţinut rezultate mai slabe în Iowa şi New Hampshire, unde 90% din populaţie este caucaziană, dar urmează state cu o componenţă rasială diversă, ca atare poate să micşoreze distanţa dintre el şi Sanders. Problema pe care o are Biden – în afară de scandalul Ucraina-gate (Biden a fost acuzat că ar fi intervenit pe lângă guvernul ucrainean cu scopul ca fiul său, Hunter Biden să ajungă în comitetul director al companiei de gaze Burisma Holdings, pentru o sumă fabuloasă) – este că nu are un program atât de captivant ca al lui Sanders şi se rezumă la a elogia era Obama şi la promisiunea că va continua politica acestuia.
Székely Ervin, Rador
