Dacă în acest weekend au fost foarte dificil de găsit în presa internațională titluri care să nu conțină cuvântul „coronavirus”, pe lângă pandemie s-au mai strecurat totuși în paginile ziarelor și alte teme, dintre care se remarcă în special schimbările constituționale din Rusia.
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a afirmat vineri că Europa este de acum „epicentrul” pandemiei provocate de noul coronavirus, avertizând că este „imposibil” de știut când va avea loc vârful la nivel mondial, informează La Libre Belgique. OMS a explicat că Europa a înregistrat cele mai multe cazuri de morți din întreaga lume, după China. La nivel mondial pandemia a contaminat deja 121 de state și teritorii. În Italia, cea mai afectată țară europeană, La Reppublica preia semnalul de alarmă tras de guvernatorul Lombardiei: „Cifrele continuă să crească: suntem aproape de momentul în care nu vom mai avea paturi la reanimare”. La Londra, The Telegraph are un avertisment și mai sumbru: italienii peste 80 de ani vor fi pur și simplu „lăsați să moară”. Copleșite de numărul pacienților, autoritățile din Piemont au propus un protocol de triaj conform căruia persoanele peste 80 de ani nu vor mai avea acces la terapie intensivă atunci când nu vor mai exista locuri suficiente. Un medic italian citat de cotidianul britanic a afirmat: „Așa e [și] în război.” Agenția de știri italiană ANSA face un rezumat al situației din Europa: Spania e a doua cea mai grav lovită după Italia, cu peste 6.000 de contagiați; urmează Franța și Germania cu peste 4.000 de cazuri, în vreme ce Elveția și Regatul Unit au trecut de 1.000, cifră de care încep să se apropie și Olanda și țările scandinave. Pe glob, ultimul bilanț era duminică de 150.000 de cazuri și peste 5.600 de decese, conform ANSA. În ce privește vecinii României, postul RBC a anunțat că în regiunea Cernăuți s-a decretat starea de urgență, iar întreaga Ucraină este într-o stare de carantină generală, deși țara a înregistrat doar trei îmbolnăviri până acum. În Ungaria ziarul Magyar Hirlap consemnează că s-a creat un consens social referitor la adoptarea unor măsuri speciale, peste 90% din populație fiind de acord cu restricțiile de călătorie și izolarea la domiciliu. Postul național BNR din Bulgaria a anunțat vineri instituirea stării de urgenţă pe întreg teritoriul ţării și sancțiuni de până la cinci ani de închisoare și amenzi de până la 50.000 de leva pentru încălcarea carantinei. În Serbia, agenția de presă Tanjug a anunțat sâmbătă un bilanț de 41 de îmbolnăviri și noi restricții de circulație, inclusiv la granița cu România.
În SUA, președintele Donald Trump a declarat vineri starea de urgență pentru a face față pandemiei de coronavirus, cu închiderea școlilor și transportul în comun gol, relatează La Libre Belgique, reținând însă și o „scenă surprinzătoare, în momentul în care toți profesioniștii din sănătate ai planetei subliniază importanța distanțării sociale pentru a îndigui propagarea virusului, președintele american a strâns mâinile unei jumătăți de duzină de lideri de mari companii americane”. Dintre măsurile anunțate de președinte, CNN reține scutirea de dobândă la toate împrumuturile federale acordate studenților pentru studii și achiziții masive de petrol pentru rezerva statului. Iar ziarul german Die Welt a dezvăluit amănuntul inedit că preşedintele SUA i-a oferit firmei bio-farmaceutice CureVac cu sediul în Tübingen, Germania, „sume mari de bani” pentru a obţine acces exclusiv la un vaccin anti-Covid-19. Se lucrează la un vaccin și în Olanda, unde „cercetătorii au izolat deja un anticorp pentru coronavirusul SARS 1 înainte de declanşarea actualei pandemii. Ulterior, au descoperit că acest anticorp blochează şi infecţiile cu SARS 2, coronavirusul care cauzează COVID-19”, a anunțat BBC. Tot BBC relatează despre situația din alte țări grav lovite: în Coreea de Sud pentru prima dată s-au înregistrat vineri mai multe cazuri de vindecare decât de infectare, iar duminică numărul cazurilor noi de COVID-19 a continuat să scadă; în Iran, din contră, situația se agravează, cu 724 de decese și peste 13.300 de cazuri de infectare confirmate duminică; pe continentul african virusul e prezent în 19 state, adus de călători din Europa și Asia. Cotidianul israelian Haaretz scrie în editorialul său despre „Politica în umbra coronavirusului”: luni va fi învestit noul Knesset și premierul Benjamin Netanyahu a propus formarea unui „larg guvern de urgență națională”, dar rivalul lui, Benny Gantz, are încă șanse să strângă 61 de voturi pentru a deveni premier. Între timp BBC a transmis că, într-adevăr, liderul opoziției a primit sprijinul a 61 de parlamentari și „preşedintele israelian, Reuven Rivlin, îi va cere lui Benny Gantz să încerce să formeze un nou guvern”. Revista germană Der Spiegel se preocupă însă de modalitățile prin care poate fi limitată pandemia, plecând de la afirmația unui medic italian cum că virusul „a lovit ca un tsunami”. „Și, exact ca un tsunami, această pandemie e un dezastru natural. Nu e o ficțiune, nu e o exagerare, nu e senzaționalism și nici vreo teorie a conspirației. Numai cei care înțeleg acest lucru vor fi în măsură să reacționeze adecvat, cu instrumentele logicii și solid ancorați în cunoașterea științifică. A venit vremea realismului. Vremea unei acceptări radicale a realității”, scrie Der Spiegel. Din SUA, New York Times are aceeași preocupare, sesizând că „Singapore, Taiwan și Hong Kong și-au adus epidemiile sub control – și încă fără a apela la măsurile draconice ale Chinei”. Fiecare în felul său, trei țări cu realități socio-economice și politice foarte diferite au reușit să întrerupă lanțul transmiterii bolii printr-o combinație de trei elemente: restricții de călătorie, carantină și controale medicale.
Presa de limbă engleză, în special, s-a arătat foarte interesată de schimbările constituționale din Rusia determinate de dorința președintelui Vladimir Putin de a obține un nou mandat. Wall Street Journal titrează că „Putin nu-și permite să plece din funcție la finalul mandatului”, pentru că „cedarea puterii i-ar periclita camarila, iar pe el l-ar face obiectul unei sumbre răfuieli istorice”. Tot din SUA, un editorial din The Washington Post consideră că „Putin încearcă cu tupeu să se facă președinte pe viață”. „Dl Putin și-a calificat manevra drept necesară pentru «stabilitatea internă» a Rusiei. În realitate, e o rețetă pentru stagnare, similară cu paralizia corozivă care a năpăstuit Moscova în perioada sovietică târzie. Ele sunt un model de autoritarism reacționar: pe lângă faptul că abolesc limitarea mandatelor pentru el, amendamentele restricționează căsătoria la uniunile heterosexuale și consfințesc prin lege «credința în Dumnezeu» a rușilor”, comentează The Washington Post. Din Regatul Unit, Financial Times apreciază că Putin nu și-a gestionat bine cariera și ar fi fost mai potrivit să se apuce de tâmplărie. Reușita manevrei lui constituționale „nu e o dovadă de succes, e un eșec. Iată-l acum, după două decenii în vârful puterii, și tot nu e capabil să se retragă fără a risca să fie inculpat pentru corupție sau crime de război. El este un studiu de caz despre cum să nu-ți gestionezi cariera. A fi ales președinte îi stă în puteri oricărui autocrat. Niște cursuri de tâmplărie l-ar fi putut scoate la iveală pe adevăratul Putin”, scrie Financial Times. Săptămânalul britanic The Economist consideră chiar că Putin este „prizonier la Kremlin” și nu se poate pensiona fiindcă „are prea mulți dușmani – și prea mulți acoliți care depind de el”. „Puciul constituțional al dlui Putin și dependența sa tot mai mare de represiune, mai degrabă decât de patronaj ori propagandă, crește costul contestării lui, reduce șansele unui transfer pașnic al puterii și mărește riscul de violență în Rusia. Toate acestea în numele stabilității”, conchide The Economist.
Andrei Suba, RADOR
