Până acum, Constituţia Rusiei a interzis ca o persoană să îndeplinească funcţia de preşedinte mai mult timp de două mandate. În condițiile actuale însă, Curtea Constituţională a decis că un al treilea mandat pentru aceaşi persoană este legitim, deschizând astfel calea modificării legii fundamentale potrivit dorinţei actualului preşedinte, Vladimir Putin, care a declarat că restricţia constituţională „în anumite cazuri este inutilă”.
Luni – aşa cum v-am informat – judecătorii Curţii Constituţionale din Rusia au decis că proiectul de lege privind modificarea Constituţiei, care printre altele elimină din legea fundamentală acea prevedere potrivit căreia o persoană poate îndeplini funcţia de preşedinte al Rusiei doar pentru două mandate, este legitim. Potrivit Constituţiei încă în vigoare, Vladimir Putin nu ar putea candida la alegerile prezidenţiale prevăzute pentru anul 2024. Mai precis, după intrarea în vigoare a modificărilor, numărarea mandatelor prezidenţiale îndeplinite de o singură persoană ar începe de la zero. Astfel Vladimir Putin mai poate să îndeplinească încă două mandate de preşedinte al Rusiei de câte 6 ani.
Putin stă în fruntea Rusiei de 20 de ani. În perioada dintre anii 2000 – 2008 a fost preşedinte (la vremea respectivă mandatul de preşedinte avea o durată de 4 ani). Între anii 2008 şi 2012 a fost prim-ministru (preşedinte era Dmitri Medvedev), după care din nou a devenit preşedinte în urma unei modificări a Constituţiei, care a prelungit mandatul prezidenţial la 6 ani. În anul 2018 actualul preşedintele a câştigat alegerile cu un scor comfortabil de 77%.
Marţea trecută, deputatul partidului de guvernământ, Valentina Tereşkova – prima femeie astronaut – a propus în Duma de Stat (parlamentul rusesc), modificarea Constituţiei adoptată în anul 1993, în sensul ca numărătoarea mandatelor îndeplinite de Putin să înceapă din nou de la zero. Liderii Partidului pentru o Rusie Unită au declarat încă din ziua prezentării amendamentului că sprijină iniţiativa Valentinei Tereşkova. Tot în ziua respectivă Vladimir Putin, în discursul său din Duma de Stat, a vorbit despre posibilitatea modificării Constituţiei în sensul ca el să poate să candideze la alegerile prezidenţiale din 2024, cu condiţia ca Curtea Constituţională să fie de acord. A invocat cazul fostului preşedinte al Statelor Unite, Franklin D. Roosevelt, care a îndeplinit de patru ori funcţia de preşedinte al Statelor Unite în vremuri grele. Acest lucru dovedeşte – spunea Putin – că atunci când ţara are nevoie de cineva, astfel de limitări ale mandatelor prezidenţiale sunt inutile.
După ce proiectul de lege a fost votat în ambele camere ale parlamentului şi a fost adoptat şi de parlamentele regionale, sâmbătă Vladimir Putin a semnat proiectul actului normativ şi l-a trimis Curţii Constituţionale. Următorul pas este organizarea unui referendum având ca obiect proiectul de lege, care va avea loc la data de 22 aprilie. Guvernul a anunţat că momentan data referendumului nu va fi modificată, nici în condiţiile în care infecţia de coronavirus se răspândeşte şi în Rusia. Prin decizia Curţii Constituţionale a fost validat şi referendumul, care de altfel nu era obligatoriu pentru modificarea Constituţiei. Referendumul se suprapune sărbătorilor pascale ortodoxe, însă judecătorii Curţii au explicat că practicarea religiei nu înseamnă renunţarea la caracterul laic al statului.
Problema păstrării prerogativelor prezidenţiale îl preocupă de mai mult timp pe Vladimir Putin, Potrivit cotidianului Népszava iniţial Putin a analizat posibilitatea să fie preşedintele Consiliului de Stat, o funcţie în prezent mai mult protocolară, dar pe care ar fi dorit să o întărească, preluând mai multe atribuţii ale funcției de preşedinte. Ulterior însă a abandonat acest plan în favoarea modificării constituţionale prezentată mai sus. Analişti politici sunt de părere că referendumul din 22 aprilie va fi o formalitate, iar Vladimir Putin care are 67 de ani va putea să rămână preşedinte până în anul 2036, dacă între timp nu va fi modificată din nou Constituţia.
Székely Ervin, Rador
