Cu toții suntem puși la încercare în această perioadă și cu toții simțim presiunea care vine odată cu răspândirea acestui virus. Impactul puternic pe care îl are este vizibil în toate domeniile vieții. Peste tot se iau măsuri pentru a limita riscul de răspândire a acestui virus. Tot mai mulți lucrează de acasă și tot mai puțini ies din casă. Economia, educația, afacerile mici și mari, piața de joburi, toate au de suferit, în timpul acestei crize.
Din păcate, impactul cel mai puternic și care ne expune la riscuri și mai mari este cel psiho-emoțional. Potrivit psihologului Andra Tănăsescu, vicepreședinte al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică (INLPSI), perioadele lungi de stres ridicat pot provoca anxietate, atacuri de panică sau chiar depresie. Mai mult decât atât, dacă aceste reacții sunt ignorate, se creează un dezechilibru psiho-emoțional care poate avea efecte nocive atât asupra sănătății emoționale cât și asupra celei fizice.
“Stresul îndelungat, susținut printr-o stare constantă de panică, are efecte dăunătoare în ceea ce privește funcționarea eficientă a celulelor albe care luptă împotriva infecțiilor.
Acțiunea acestora poate fi suprimată și astfel, mecanismele naturale ale corpului cedează. Vulnerabilitatea creată de stres crește semnificativ probabilitatea de a ne îmbolnăvi sau de a face forme mai severe de răceală si gripă. Iar în această perioadă, este important să ne păstrăm sănătatea, fizică și psiho-emoțională, la cote înalte. Nu contest, există persoane pentru care expunerea la acest virus reprezintă un risc real. Cei care au o stare precară de sănătate, copiii și adulții cu imunodeficiențe, persoane care au deja sistemul imunitar scăzut din alte motive decât cele ale infecției cu Covid–19, toți aceștia au motive puternice de a se teme de acest virus”, explică psihologul Andra Tănăsescu.
Totodată, specialistul afirmă că, dincolo de aceste situații, este important să ne păstrăm calmul și luciditatea. În timp de criză, frica este sănătoasă, ca parte a instinctului nostru de supraviețuire și un risc există pentru fiecare dintre noi, panica ne destabilizează și ne face să acționăm imprudent, fără să gândim.
Ce este important să facem în perioada asta ca să trecem cu bine de ea?
1. Informarea din surse autorizate. “Este foarte important să căutăm informațiile care vin stric din surse sigure, de încredere, autorizate, precum cele de informare directă ale autorităților: Ministerul Sănătății, Ministerul de Interne, ISU, Guvern, MApN. EVITAȚI orice altă sursă de informații, care ar putea căuta doar să răspândească panica sau să profite de aceasta situație pentru propriul câștig”, explică psihologul.
1. Informarea din surse autorizate. “Este foarte important să căutăm informațiile care vin stric din surse sigure, de încredere, autorizate, precum cele de informare directă ale autorităților: Ministerul Sănătății, Ministerul de Interne, ISU, Guvern, MApN. EVITAȚI orice altă sursă de informații, care ar putea căuta doar să răspândească panica sau să profite de aceasta situație pentru propriul câștig”, explică psihologul.
2. Să oprim propagarea haosului! “Chiar dacă nu putem opri publicațiile, posturile, canalele sau persoanele rău intenționate, putem alege să le ignorăm și să le reducem „audiența”. În felul acesta, dacă nu îi vor mai asculta oamenii, nu vor mai avea cum să propage panica inutilă”, spune psihologul Andra Tănăsescu.
3. Aprovizionarea cu strictul necesar, nu cu inutilități! “Fiecare să își asume responsabilitatea pentru propria igienă, contribuție și acțiuni. Dacă avem posibilitatea, să reducem interacțiunea cu ceilalți, ieșirile inutile și consumerismul determinat de starea de panică. Să luăm lucrurile de care avem reală nevoie, care chiar ne pot fi de folos, în cantități firești”, spune specialistul.
4. Este important să ne păstrăm simțul umorului în această perioadă! Prin antrenarea în activități care provoacă râsul, bucuria, veselia, contribuim la menținerea echilibrului psiho-emoțional. Printr-o oră de râs pe zi, ne păstrăm o atitudine pozitivă, deschisă și ne întărim sistemul imunitar care poate lupta eficient împotriva posibilelor infecții.
5. Reorientarea atenției către vindecare și susținere. “Este important să dăm dovadă de empatie, înțelegere și compasiune față de toți cei care lucrează pentru noi, pentru a ne proteja și pentru a se asigura de stoparea răspândirii acestui virus, precum și pentru cei care nu au posibilitatea de a lucra de acasă”, declară Andra Tănăsescu.
6. Urmăriți-vă șirul gândurilor și direcționați-le către lucruri pozitive. Și aici mă refer, dacă observați că tendința minții este de a crea scenarii apocaliptice, preluați controlul! Treceți la butoane și mutați-vă atenția către lucrurile pozitive, productive și frumoase din viața voastră. Tranformând asta într-un obicei, ne antrenăm pentru a ne păstra claritatea mentală în orice tip de situație, prezentă și viitoare, ne sfătuiește psihologul.
7. Să ne orientăm gândirea către vindecare, bucurie și iubire. “Bucuria deschide, relaxează și vindecă. Luați-vă 10-20 de minute pe zi să vă gândiți la toate lucrurile bune din viața voastră. Gândiți-vă la toți oamenii care vă iubesc, pe care îi iubiți și care sunt sănătoși. Fiți recunoscători pentru toată munca pe care o depun specialiștii pentru a ne asigura condițiile cele mai bune în această perioadă dificilă. Aveți răbdare cu voi și cu cei din jurul vostru. Pentru toți este dificil. Hai să fim mai empatici și să tratăm totul cu răbdare și compasiune”, explică specialistul.
8. În final, haideți să ne îngrijim de propria liniște și stare de bine. “Haideți să facem lucruri pentru a ne calma, care ne aduc bucurie și care ne fac să râdem. Râsul, dansul, activitățile care ne cresc nivelul de serotonina, contribuie semnificativ la creșterea și fortificarea sistemului nostru imunitar. Sunt din ce în ce mai multe persoane care organizează întâlniri, petreceri, seri de karaoke, evenimente de social games online! Participați și voi! Organizați ceva! Căutați soluții care să vă scoată din panică și care să vă aducă zâmbetul pe buze!”, conchide psihologul Andra Tănăsescu, vicepreședinte al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică INLPSI.
RADOR – 18 martie
