Ca şi întreaga lume, presa internaţională are atenţia aţintită asupra evoluţiei pandemiei, a răspunsului factorilor de decizie la criză şi a efectelor imediate sau de perspectivă ale acesteia.
„Pandemia a făcut peste 65.000 de victime în lume, în timp ce SUA se pregătesc pentru o săptămână care se anunţă îngrozitoare”, titrează Le Monde. Washington Post informează că bilanţul morţilor din cauza noului coronavirus în Statele Unite a depăşit 9.000, iar USA Today îl citează pe ministrul Sănătăţii care spune că pentru americani săptămâna care începe va fi comparabilă cu „unele din cele mai întunecate momente din istoria SUA”, inclusiv atacul japonez de la Pearl Harbour şi atentatele teroriste de la 11 septembrie 2001. Veşti ceva mai bune din Italia: Corriere della Sera evidenţiază că numărul deceselor este în continuare în scădere. Iar în Spania, după cum scrie The Guardian, se înregistrează „cea mai redusă creştere a infectărilor, de la începutul crizei”. În Regatul Unit însă, pe fondul creşterii numărului de victime ale Covid-19, Regina Elisabeta a II-a s-a adresat supuşilor ei într-un discurs excepţional, al patrulea astfel de discurs pe timp de criză, din cei 68 de ani de domnie ai reginei, după cum citim în presa britanică. Un discurs de îmbărbătare, în care suverana Regatului Unit le-a transmis concetăţenilor ei că „cei care vor veni după noi vor spune că britanicii din această generaţie au fost la fel de puternici precum toţi ceilalţi”, după cum reţine The Telegraph, citând-o pe regină.
În ceea ce priveşte România, mai multe publicaţii internaţionale evidenţiază că ţării noastre îi revine un trist record al infectărilor în rândul cadrelor medicale. „În această ţară europeană, spitalele sunt la fel de înfricoşătoare precum coronavirusul”, titrează agenţia de presă Bloomberg, cu menţiunea că 16% din numărul cazurilor de Covid-19 se înregistrează în rândul cadrelor medicale, mai mult chiar şi decât procentul de 15% care îi revine Spaniei. „România cheltuieşte pentru îngrijirea sănătăţii mai puţin decât orice alt stat membru al UE, are cea mai ridicată rată a mortalităţii din cauza unor boli care pot fi tratate şi una din cele mai scăzute speranţe de viaţă din blocul comunitar”, reliefează în continuare Bloomberg. În plus, publicaţia britanică Emerging Europe evidenţiază că pe lângă noul coronavirus, ţara noastră este măcinată de multă vreme de plaga corupţiei, iar aceasta face ca spitalele de aici să fie de multă vreme focare de infecţie. Amintind de numeroasele situaţii din ultimii ani care au expus slăbiciunile sistemului medical din România, de la cazul fostului ministru al sănătăţii, Sorina Pintea, acuzată că ar fi primit mită 35.000 de euro în legătură cu lucrările de renovare de la spitalul pe care îl conducea, la pacienţii invitaţi să-şi cumpere singuri medicamente sau alte materiale necesare tratamentului lor, sau îndrumaţi de medicii curanţi să se adreseze clinicilor private unde aceştia lucrau, cotidianul britanic conchide că răspândirea Covid-19 „nu face decât să scoată în evidenţă un sistem medical corupt şi politizat”. Un sistem în care cele 42 de direcţii regionale de sănătate publică din România, care formează linia întâia a frontului de luptă împotriva noului coronavirus, „au demonstrat în mod repetat că sunt veriga slabă a actualelor eforturi pe care România le depune în lupta împotriva pandemiei, având resurse financiare precare, un sistem defectuos de comunicare și o lipsă de transparență care îi pune în pericol pe medicii siliți astfel de superiorii lor să lucreze fără echipamentul necesar”. În plus, punctează Emerging Europe, fiind „numiți de oricine s-a aflat sau se află la putere, aproximativ 60% din oamenii care conduc aceste direcții și-au obținut posturile fără un proces concurențial transparent și competitiv” şi „aproape jumătate din ei nu au nici cele mai vagi studii de ordin medical”.
Despre reacţia Uniunii Europene la efectele pe care actuala criză le va avea în plan economic, ziarul belgian Le Vif o citează pe şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care se declară „convinsă că Europa va ieşi mai puternică din această criză” şi promite un „plan Marshall” european inclus în bugetul UE, pentru relansarea economiei, o decizie urmând să fie anunţată după Paştele catolic. Le Figaro este de părere că actuala criză a coronavirusului „pune UE în faţa divergenţelor sale”. Der Spiegel notează că „în faţa unei crize economice care ia amploare, multe state membre ale UE solicită introducerea aşa-numitelor obligaţiuni corona” şi chiar dacă „Germania se opune”, „s-ar putea ca Berlinul să nu aibă de ales”. Pe de altă parte însă, Liberation relatează că „datorită unei bune comunicări, care o arată sinceră şi modestă”, Angela Merkel este „mai populară ca oricând” în ochii germanilor, potrivit barometrului lunar al televiziunii publice ARD. „În timp ce Emmanuel Macron şi Donald Trump au declarat solemn război Covid-19, Angela Merkel a optat pentru o altă strategie în lupta împotriva inamicului invizibil: calmul, pragmatismul şi absenţa reacţiilor pripite”, explică ziarul francez. În plus, la fel ca în crizele precedente, cancelarul german „nu face nimic fără acordul populaţiei”, punctează Liberation, cu concluzia că „pentru ţările din sudul Europei, această popularitate se traduce mai degrabă printr-o politică a întâietăţii acordate intereselor germanilor”, iar „dacă Merkel refuză mutualizarea datoriilor în Europa, aceasta se întâmplă pentru că germanii nu o doresc”.(Adriana Buzoianu, RADOR)/abuzoian/cciulu
