Un vechi proverb chinezesc susține că „Viaţa începe în ziua în care sădeşti o grădină”. O fi adevărat sau nu, vă lăsăm pe dvs. să decideţi, dar cert este că lumea plantelor şi a florilor poate fi una cu adevărat fascinantă. Recompensele și satisfacțiile pe care le oferă grădinăritul sunt dintre cele mai plăcute și mai benefice – aer curat, mișcare, apropierea de natură, dezvoltarea creativității, bucurie, relaxare – o adevărată terapie!
Cu toate acestea planificarea, organizarea și cultivarea propriu-zisă a primei grădini pot fi percepute ca o serie de sarcini copleșitoare, mai ales pentru cei aflați la început de drum. Din fericire, grădinile sunt niște creații surprinzător de iertătoare, iar cel mai bun mod de a învăța să le concepem este, pur și simplu, prin exercițiu.
Grădinăritul nu este o pasiune tocmai simplă și ieftină, întrucât presupune multă dăruire, hărnicie, îndemânare, răbdare și perseverență, fiind potrivit persoanelor de orice vârstă, indiferent dacă își petrec cea mai parte a timpului acasă sau nu. Din păcate, foarte mulți renunță la această preocupare întrucât nu văd rezultatele imediate ale muncii depuse. Însă, frumusețea grădinăritului constă tocmai în supravegherea îndeaproape a florilor și plantelor care ating apogeul chiar sub ochii noștri și din propriile noastre mâini, întregul proces de creştere, de la un fir plăpând și până la stadiul de maturitate, oferindu-ne sentimentul că participăm la miracolul vieţii în diferite forme.
Ce este terapia prin grădinărit?
Potrivit cercetătorilor este unanim recunoscut faptul că un contact regulat cu plante, animale, și mediul natural ne poate îmbunătăți sănătatea fizică și bunăstarea psihică. „Pentru numărul mare de persoane din societatea noastră – atât copii cât și adulți – care se confruntă cu probleme de sănătate fizice sau mintale, creșterea în propria gospodărie a anumitor ierburi aromatice sau legume poate fi deosebit de benefică”, explică specialiștii.
„Astfel de activități pot ameliora simptomele unor boli grave, pot preveni dezvoltarea condițiilor precare de trai și pot călăuzi oamenii spre un mod de viață care îi va ajuta să-și îmbunătățească starea materială pe termen lung. Acest lucru are un accent specific asupra pacienților cu condiții de sănătate care pot fi îmbunătățite pe termen lung, cum ar fi diabetul, artrita și astmul”, au conchis cercetătorii. Grădinăritul este recomandat în special persoanelor mai în vârstă, întrucât aceștia au dezvoltat de-a lungul vieții condiții precare de sănătate și tind să fie mai izolați social și mai singuri decât tinerii, întrucât de multe ori partenerii lor au murit sau familiile s-au mutat departe de casă. Însă, preventiv, nici cei tineri nu sunt excluși.
Nici reacția psihologilor nu a întârziat să apară, ei susținând că „plantele sunt mult mai puţin înspăimântătoare şi provocatoare decât oamenii, aşa că o grădină ar putea fi o metodă accesibilă de a ne reconecta cu impulsurile vieţii. Zgomotul de fundal piere şi poţi evada din gândurile şi judecăţile altora. Într-o grădină este mai multă libertate pentru a te simţi bine cu tine.”
Grădinăritul este considerat o experiență senzorială complexă care permite oamenilor să se conecteze la starea primară. Lucrul în grădină are și alte recompense, mai puțin spirituale, având în vedere că această ocupație poate fi o sursă de produse proaspete și sănătoase. Un studiu realizat în Olanda sugerează că cei care au ca hobby grădinăritul pot lupta cu stresul mai eficient decât cei care practică alte activități de agrement și relaxare.
Societatea în care trăim ne obligă la un stres continuu și ne solicită la maximum puterea de concentrare, însă capacitatea omului de a face față la toate acestea este limitată. Când se atinge un punct de maxim, devenim iritabili, stresați, tensionați și supuși unor presiuni care ne induc o stare generală de rău. Specialiștii numesc această stare ca fiind „oboseala capacității de a fi atenți”, iar cea mai bună metodă de refacere este printr-o activitate relaxantă. Grădinăritul presupune acțiuni în care nu este nevoie de concentrare, unde odihna este activă, iar relaxarea este combinată cu efortul fizic susținut, dar moderat. Cu alte cuvinte, grădinăritul este calea ideală de relaxare și recuperare.
Totodată, grădinăritul este un mod excelent de a combate stresul și „oboseala de atenție”, întrucât ritmul mediului înconjurător și natura repetitivă, liniștitoare a lucrărilor din grădină sunt toate surse de atenție ce nu necesită efort. Prin toate aceste beneficii pe care le aduce grădinăritul se poate afirma cu certitudine ca această activitate, practicată fie și doar pentru câteva ore pe săptămână, poate combate depresia, poate preveni accidentele vasculare cerebrale și pe cele cardiace, care au drept cauză principală stresul și lipsa activității fizice.
Există deja medici care recomandă ca terapie grădinăritul persoanelor dependente de antidepresive. În plus, grădinăritul ne scoate la aer proaspăt și la soare, punându-ne sângele în mișcare. Săpatul, plantatul, plivirea și alte asemenea sarcini specifice grădinăritului, care necesită forță sau întinderi, sunt forme excelente de exerciții fizice, în special pentru persoanele care resimt exercițiile mai viguroase ca fiind o provocare, precum persoanele mai în vârstă, cele cu dizabilități sau care suferă de dureri cronice. Grădinăritul poate preveni demența senilă sau chiar poate stopa evoluția bolii.
Nu în ultimul rând, grădinăritul și simpla îngrijire a câtorva legume poate să ne îndemne să mâncăm mai sănătos, dar poate influența pozitiv și percepția față de tot ceea ce înseamnă natură. Nu există bucurie care să poată fi comparată cu aceea de a culege fructe, legume sau plante aromatice din propria grădină!
Beneficiile terapiei prin grădinărit asupra sănătății
* Solul este un antidepresiv – S-a dovedit că solul are efecte similare asupra creierului asemenea antidepresivelor, crescând și optimizând starea de spirit. În urma unui studiu realizat de cercetătorii britanici s-a demonstrat că oamenii își pot schimba comportamentul într-un mod similar cu cel produs de un antidepresiv, în urma expunerii la bacterii „prietenoase”, găsite în mod natural în sol. Echipa care a realizat cercetarea a observat în detaliu un tratament cu bacteria Mycobacterium vaccae, care activează un grup de neuroni producători de serotonină (hormonul fericirii) și reglează starea de spirit. Cei care petrec mai mult timp în aer liber și își murdăresc mâinile cu pământ, inhalează bacteria în urma contactului fizic cu solul. Efectele naturale ale bacteriilor din sol pot fi resimțite până la trei săptămâni. Bacteria antidepresivă Mycobacterium din sol este, de asemenea, ”pasibilă” de îmbunătățirea funcției cognitive, a bolii Crohn, și chiar și a artritei reumatoide.
Așadar, prin faptul că ne menține conectați cu natura, grădinăritul oferă un sentiment de bunăstare psihologică. Acesta poate genera o legătură spirituală, chiar metafizică, mângâiere și liniște, ceea ce duce la o stare generală mai bună, atât din punct de vedere psihic, cât și fizic. Unicitatea grădinăritului, spre deosebire de alte activități, cum ar fi de gătitul sau tricotatul, constă în faptul că ne leagă literalmente pe pământ. Lucrul cu solul, sădirea plantelor, cultivarea răsadurilor și, nu în ultimul rând, răbdarea cu care facem toate acestea, ne oferă o lecție valoroasă pentru viața noastră personală.
* Grădinăritul presupune dezvoltarea atenției și a grijii – Dezvoltarea atenției și a grijii poate avea un impact enorm asupra nivelurilor de stres, ajutând la reprimarea anxietății, la reducerea riscului de depresie, la stimularea productivității și la combaterea insomniei. Psihoterapeuții susțin că grădinăritul este o activitate care pare să-i ajute pe majoritatea oamenilor să intre într-o stare de „relaxare”. Acest lucru înseamnă că neobservând timpul care trece, ”grădinarii” nu se gândesc simultan la alte lucruri, făcând planuri pentru viitor sau regretând trecutul. Ca atare, grădinăritul îi ajută pe oameni atât să treacă mai departe, cât și să fie ancorați în prezent. Cu alte cuvinte, să fie mult mai atenți, conștienți și vigilenți. Mai mult, prin răbdare, iubire și grijă tindem, la fel ca și grădinile de care ne ocupăm, să înflorim și să creștem odată cu ele!
* Stimulează sănătatea creierului – ”Exercițiile” în grădină fac bine atât minții cât și corpului nostru, întrucât utilizăm o serie de funcții ale creierului care le includ pe cea de învățare, de rezolvare a problemelor, de conștientizare senzorială și de păstrare a minții active.O serie de studii au demonstrat că beneficiile terapeutice ale grădinăritului fac minuni la pacienții cu demență și Alzheimer. Studii elaborate pe această temă, publicate în diverse reviste de specialitate, au expus pe larg faptul că beneficiile terapiei horticole înglobează reducerea durerii și a căderilor, îmbunătățirea atenției și diminuarea stresului. ”Utilizările” grădinăritului sunt multiple, mai ales pentru persoanele cu probleme de sănătate mintală, ajutându-i inclusiv pe soldații care se confruntă cu stres post-traumatic.Cercetările recente efectuate pe pacienții cu demență incipientă au arătat că, după un an, memoria și concentrarea participanților au rămas neschimbate, dar că starea de spirit și sociabilitatea s-au îmbunătățit considerabil.
* Îmbunătățește forța, rezistența și respirația, grădina reprezentând o sală de gimnastică „verde” – Ca activitate fizică, este un mijloc excelent de a face exerciții aerobice, izometrice și izotonice, o combinație care oferă o stare generală de sănătate, dar, în mod special, îmbunătățește forța, rezistența și flexibilitatea, stimulând sistemul imunitar, respirator și pe cel cardiovascular. Grădina este un furnizor de aer proaspăt care revitalizează corpul și mintea. Activitatea revigorantă permite plămânilor să beneficieze pe deplin de o calitate mai bună de aer (de grădină). Gândiți-vă numai la faptul că grădina este o ”mașină” care produce oxigen prin fotosinteza! Toaletarea gazonului prin împingerea unei mașini de tuns iarba timp de o jumătate de oră va arde aproximativ 243 de calorii, aerisirea unei grămezi de compost pentru circa 15 minute poate arde cel puțin 100 de calorii, iar ridicarea și transportarea unor găleților pline cu apă în fiecare mână reprezintă echivalentul ridicării de greutăți la sală.
* Ajută la scăderea tensiunii arteriale, la detensionare și la reducerea stresului – Spre deosebire de orice altă culoare, ochiul uman poate percepe cele mai multe nuanțe ale culorii verzi. Așadar, nu degeaba verdele declanșează un răspuns imediat în sistemul nervos simpatic, diminuând tensiunea din vasele de sânge și scăzând tensiunea arterială. Holistic, aceasta este „culoarea vindecării”. Prin definiție, verdele reprezintă natura, primăvara, echilibrul, renaşterea, reînnoirea şi revitalizarea. Este un simbol al prospeţimii, sănătăţii, armoniei, prosperităţii, progresului, evoluţiei, fertilităţii, dezvoltării, speranţei şi siguranţei. Culoarea verde are capacitatea de a stimula glanda pituitară. În consecinţă, muşchii se relaxează, iar nivelul histaminei din sânge creşte, determinând reducerea simptomelor alergice şi dilatarea vaselor sanguine. În acest fel, verdele ne calmează, ne eliberează de stres şi ne revigorează. Totodată, are darul de a stimula creativitatea, de a ne debarasa de depresii, de stări de nervozitate şi de anxietate. Activitatea fizică în grădină aduce beneficii nu numai mușchilor, oaselor și organelor, dar produce și endorfine, care ajută la atenuarea stresului și a efectelor sale secundare. O sesiune de grădinărit va stimula pofta de mâncare și va oferi un somn bun, fiind o activitate pozitivă și sănătoasă pentru toate categoriile de vârstă.
* Expunerea la soare furnizează vitamina D – Grădina poate furniza beneficii sănătoase ale expunerii la soare: vitamina D, denumită și „vitamina soarelui”. Aceasta este un hormon produs de pielea expusă la soare, care s-a dovedit că acționează ca un inhibitor puternic al creșterii celulare anormale. Soarele este în plus și un catalizator pentru starea de spirit. (Totuși, nu exagerați cu expunerea la soare în orele amiezii!)
* Proveniența legumelor este mult mai sigură, ceea ce va îmbunătăți încrederea în sine – Grădinarii se pot înfrupta dintr-o gamă largă de fructe, legume, salate și ierburi mult mai sănătoase (bio sau eco), cu evidente rezultate benefice asupra întregului organism. Grădinăritul nu trebuie privit doar ca un hobby, ci și ca un mod de viață, pentru că oferă un sentiment de împlinire. Această activitate implică toate simțurile și angajează intelectul și corpul fizic, fiind un excelent furnizor de distracție. Este plin de oportunități și recompense prin culegerea propriilor produse, ceea ce oferă un sentiment de maximă satisfacție și încredere în sine.
Autor: Alina Andrei, RADOR
http://www.houzz.com/ideabooks/61948110/list/10-tips-for-beginning-gardeners
https://www.casa-gradina.ro/gradinaritul-cea-mai-sanatoasa-activitate/
