Comisia Europeană (CE) se pregăteşte să acceseze un credit de 750 de miliarde de euro din piaţa de capital – scrie comunicatul publicat pe site-ul instituţiei. Mărimea creditului este fără precedent în istoria Uniunii Europene. Banii vor fi destinaţi pentru sprijinirea ţărilor afectate de pandemia de coronavirus.
Potrivit propunerii, fiecare stat-membru al Uniunii Europene poate să beneficieze de credite, dar mărimea sprijinului ar depinde de măsura în care pandemia a afectat economia şi viaţa socială a unei ţări. Statele pot solicita fonduri doar pe baza unor proiecte naţionale care reflectă priorităţile şi recomandările Uniunii Europene. Comisia Europeană doreşte ca pe parcursul a doi ani să cheltuiască suma totală de 750 miliarde de euro pentru recuperarea prejudiciilor şi stimularea economiei. CE ar obţine banii prin emiterea de obligaţiuni. Suma ar fi garantată de statele membre prin bugetul Uniunii Europene în funcţie de GDP-ul fiecăreia. Asta înseamnă că începând de anul viitor, când intră în vigoare noul cadru financiar multianual valabil pentru perioada 2021 – 2027, plafonul contribuţiei fiecărui stat va creşte substanţial pentru a asigura sursa restituirii creditului şi a dobânzilor. Potrivit propunerii CE bugetul UE ar creşte la 2% din venitul naţional brut (GNI) al tuturor ţărilor europene adunate. Având acest fond, CE ar lua creditul de 750 miliarde de euro emiţând obligaţiuni cu dobânzi foarte avantajoase pe termen de până la 30 de ani, iar banii sub formă de credite rambursabile şi nerambursabile ar reveni în economiile statelor membre. Din creditul total 500 de miliarde de euro ar fi cheltuiţi sub formă de sprijin şi 250 miliarde sub formă de credite. Luând în calcul acest credit, Comunitatea ar avea la dispoziţie pe perioada anilor 2021 – 2027 un buget de 1850 miliarde de euro.
Din banii rezultaţi din vânzarea de obligaţiuni, cea mai mare parte – 560 miliarde de euro – urmează să fie folosiţi pentru stimularea investiţiilor şi a reformelor. Din suma de 560 de miliarde de euro 310 miliarde ar fi folosiţi pentru sprijin şi 250 miliarde pentru credite. În afară de aceasta, între anii 2020 – 2022 ar creste şi fondul de coeziune cu 55 miliarde de euro, astfel încât ţările membre să poată să contracareze mai eficient efectele economice ale pandemiei de coronavirus. Pentru trecerea la tehnologii fără poluare bugetul va fi majorat cu 40 de miliarde, iar pentru dezvoltarea rurală cu 15 miliarde.
Din cele 750 miliarde de euro Comisia Europeană ar putea să creeze fonduri de garantare pentru investiţii private şi pentru programe de gestionare a crizelor. Creditele luate din piaţa de capital ar fi restituite cumpărătorilor de obligaţiuni din capitolul „venituri proprii” ale bugetului UE, ceea ce înseamnă bani adunați pe teritoriul comunităţii din diferite taxe şi impozite (de exemplu poluare), iar creditele ar trebui să ramburseze ţările membre începând cu anul 2028. Conform calculelor Comisiei, veniturile noi ar acoperi restituirea creditelor şi a dobânzilor.
În ceea ce priveşte noul cadru multianual al UE, Comisia nu vrea să renunţe la acea propunere ca plata din fondurile europene să fie condiţionată de respectarea normelor statului de drept. Această condiţionare ar fi valabilă atât pentru finanţarea programelor existente până acum, cât şi pentru fondurile destinate reconstrucţiei.
Pentru ca propunerea Comisiei Europene să capete forţă juridică trebuie să fie acceptată în unanimitate de ţările membre şi trebuie să fie votată de Parlamentul European. Această procedură nu va fi uşoară, având în vedere că ţările nordice – cunoscute pentru prudenţa lor în ceea ce priveşte cheltuielile – sunt reticente faţă de ideea îndatoririi comune a statelor europene. În cadrul conferinţei de presă de la Bruxelles desfăşurată ieri preşedintele CE, Ursula von der Leyen a recunoscut că deocamdată nu s-a realizat un consens între ţările membre nici în ce privește cuantumul fondului de reconstrucţie şi nici cu privire la raportul sumelor alocate sprijinului, respectiv creditului.
Székely Ervin, Rador
