După apariţia legii de împuternicire a guvernului maghiar de a legifera prin ordonanţe pe termen nelimitat în vederea contracarării eficiente a efectelor pandemiei de coronavirus, o serie de publicaţii străine au criticat decizia legislativului ungar. Comentatori, politicieni şi experţi în drept constituţional şi-au exprimat îngrijorarea pentru faptul că premierul maghiar Orbán Viktor doreşte să obţină puteri nelimitate şi se foloseşte de pandemie doar ca pretext pentru desfiinţarea statului de drept. Avalanşa de critici publicate de ziare prestigioase ca The Guardian, Frankfurter Allgemeine Zeitung, Süddeutsche Zeitung, Frankfurter Rundschau, Die Presse, Kurier, Bloomberg, Reuters, Politico, Washington Post şi altele au avut ecouri politice importante. Oficiali ai Uniunii Europene, ca liderul grupului parlamentar al Partidului Popular European (EPP) în Parlamentul European, Manfred Weber, Preşedintele EPP, Donald Tusk, chiar şi preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen au formulat critici faţă de guvernul maghiar. Miniştrii de externe din cinci ţări nordice (Danemarca, Finlanda, Islanda, Norvegia şi Suedia) printr-o declaraţie comună au asigurat-o de sprijinul lor pe Ursula von der Leyen, care a spus că este îngrijorată pentru situaţia statului de drept din Ungaria. Consecinţa acestor poziţii ar putea să fie reducerea fondurilor europene destinate Ungariei. De luna viitoare Germania va prelua preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene şi doreşte ca pe perioada mandatului său, UE să adopte proiectul directivei care ar condiţiona acordarea finanţărilor europene de respectarea principiilor statului de drept. Iniţiatorii speră că în acest fel începând din anul viitor, când va intra în vigoare cadrul financiar multianual până în anul 2027, această directivă ar fi un instrument eficient împotriva acelora care doresc dijmuirea bugetului european.
Având aceste perspective, guvernul maghiar a luat măsuri de contracarare unei asemenea consecinţe. Ministrul de externe şi de comerţ exterior al Ungariei Szijjártó Péter, la data de 10 mai i-a invitat la sediul instituţiei pe ambasadorii celor cinci state nordice reproşându-le că răspândesc ştiri false despre Ungaria. La şedinţa desfăşurată on-line a Consiliului Uniunii Europene din 26 mai Ministrul justiţiei din Ungaria, Varga Judit a spus că guvernul maghiar va depune în parlament legea privind ridicarea stării de urgenţă care a fost instituită pe termen nelimitat, motiv care a generat critici la vremea respectivă faţă de Ungaria. Ea a considerat că ţara sa a fost acuzată fără motiv pe baza unor ştiri false. Participanţii nu au reacţionat la luarea de cuvânt a doamnei Varga.
Mai multe ziare din Ungaria au scris că guvernul a declanşat un război de propagandă împotriva presei şi a personalităţilor care au criticat Ungaria pentru măsurile excesive luate împotriva răspândirii coronavirusului. Astfel, secretarul de stat al guvernului ungar responsabil pentru comunicare, Kovács Zoltán i-a transmis o scrisoare cercetătorului de politologie din Finlanda Heino Nyyssönen, cel care studiază de 30 de ani democraţia din Ungaria şi vorbeşte bine limba maghiară. Prin intermediul acestei scrisori acesta i-a solicitat să-şi ceară scuze pentru faptul că într-un interviu radiofonic a afirmat că „ceea ce se întâmplă în Ungaria, așa cum se vede din Finlanda, arată deja a dictatură” – scrie portalul de ştiri Index. Scrisori similare a trimis și premierul Orbán Viktor către 53 de şefi de partide din Europa, inclusiv conducerii partidului mixt slovaco-maghiară Most – Híd. Guvernul de la Budapesta însă nu s-a oprit aici, ci a solicitat scuze şi de la ziare care – în accepţiunea guvernului – au publicat ştiri false despre Ungaria. Frankfurter Allgemeine Zeitung scie că nu doar un cercetător finlandez, dar şi presa austriacă a primit scrisori de la guvernul maghiar prin intermediul ambasadei Ungariei la Viena. La fel, s-au solicitat scuze de la radioul public NPR din Statele Unite – scrie cotidianul budapestan Népszava.
Argumentul principal al guvernului maghiar este că afirmaţiile legate de introducerea stării de urgenţă pe termen nelimitat au fost exagerate, iar la data de 26 mai a fost ridicată împuternicirea guvernului de a legifera prin ordonanţe. Ceea ce nu precizează însă scrisoarea oficialilor maghiari este că prin ordonanţa care a ridicat starea excepţională a fost propusă o lege care conţine o altă reglementare specială. Potrivit acesteia, guvernul – la propunerea conducătorului institutului de sănătate publică – poate oricând să declare stare de urgenţă şi să legifereze în locul parlamentului pe termen nelimitat. Întrucât conducătorul institutului de sănătate publică este numit de guvern, practic este la îndemâna guvernului să preia atribuţiile parlamentului invocând situaţia epidemiologică.
Comitetul Helsinki din Ungaria, Amnesty International şi Societatea pentru Drepturi şi Libertăţi consideră că în aceste condiţii ridicarea stării de urgenţă este doar o operaţiune de manipulare. Dacă proiectul de lege propus de guvern va fi adoptat, atunci guvernul poate oricând să declare stare de urgenţă şi poate să legifereze fără parlament. În aceste condiţii, nici măcar garanţiile minime ale constituţionalităţii nu sunt asigurate – scrie în comunicatul comun al celor trei organizaţii civice.
Székely Ervin
RADOR – 7 iunie
