Urmărind în continuare mersul pandemiei de coronavirus, presa internațională se arată interesată în mod special și de campania electorală din SUA și implicațiile ei pentru relațiile internaționale, de complexitatea războiului civil din Libia și de problemele create de populiști în estul Uniunii Europene.
Bilanţul global al pandemiei de Covid-19 se ridica duminică la 8,81 milioane de cazuri de infectare, iar 462.960 de oameni au murit diagnosticaţi cu Covid-19, potrivit unui calcul realizat de agenția Reuters. Ziarul francez Le Figaro citează Organizația Mondială a Sănătății (OMS), conform căreia „lumea a intrat într-o «fază periculoasă» pe măsură ce se redeschid țările care au implementat restricții de izolare sau de mobilitate”. Declarația a fost făcută după ce joi se înregistraseră 150.000 de cazuri noi într-o singură zi, un record. În acest context, Euronews constată „o coabitare cu Covid-19: acesta este fenomenul care se înregistrează în diferite țări din lume”, dintre care situații problematice au în special China, India și Brazilia. Un alt pericol sesizează săptămânalul german Der Spiegel, care scrie despre „limitele altruismului” și „goana globală după viitorul vaccin anti-coronavirus”: „O mare rivalitate ia naștere între SUA și China în cursa pentru descoperirea unui vaccin pentru coronavirus. Sănătatea a miliarde de oameni va depinde de rezultatul ei.” O altă rivalitate observă France 24, care explică „de ce se sfâșie Europa pe planul de relansare economică”. Principala piedică privește natura transferurilor de bani către țările slăbite de Covid-19. În planul de relansare, Angela Merkel vrea ca 500 de miliarde de euro să fie distribuite ca subvenții, iar 250 de miliarde sub formă de împrumuturi. La conferința UE de vineri s-a revenit practic la „vechea dezbatere care a divizat deja Europa în timpul crizei datoriilor” de după 2010. Un analist financiar consultat de France 24 „se teme că dacă Europa nu se decide repede să vină în ajutorul economiei sale, întreprinderile chineze sau americane vor profita să cumpere la prețuri foarte mici active europene”.
Ziarul elvețian Le Temps relatează că în SUA Donald Trump și-a lansat campania pe fond de pandemie. Președintele americana a reînceput sâmbătă seară la Tulsa seria mitingurilor electorale. El l-a „atacat virulent” pe adversarul său democrat, Joe Biden, numindu-l „marionetă” a „stângii radicale” și a Chinei, și l-a prezentat ca pe un politician care nu a făcut „niciodată nimic”. Printr-un „discurs dezlânat” de aproape două ore, Trump s-a poziționat ca apărător al „legii și ordinii”. Strigând sloganuri contra lui Trump și a rasismului, circa 1.000 de manifestanți au defilat în direcția sălii unde se ținea reuniunea. Revista americană Forbes observă că deși „campania lui Trump își punea mari speranțe în miting și anunțase că a primit peste 1 milion de cereri de bilete, prezența la mitingul din Tulsa s-a situat sub 6.200 de oameni – doar o fracțiune din capacitatea totală de 16.900 de locuri”. The New York Times apreciază că stabilirea locului și datei mitingului a constituit un „semnal de aprobare a supremației albilor”, întrucât 19 iunie e data la care afro-americanii celebrează abolirea sclaviei, iar Tulsa e locul „unuia dintre cele mai grave masacre rasiste” din istoria SUA, petrecut în 1921. Campania lui Trump a susținut că nu sesizase semnificația datei și doar „cu reticență” a modificat-o pentru ziua următoare. „Vestea bună e că America e posibil să se schimbe. Tentativa lui Donald Trump de a folosi vechiul manual rasist a dus la căderea lui în sondaje. Iar trucul lui de la Tulsa pare să fi generat o reacție adversă”, conchide analiza cotidianului newyorkez. Legat de dezvăluirile despre Trump din cartea încă nepublicată a fostului său consilier de securitate națională, John Bolton, The Washington Post afirmă într-un editorial că, la o discuție cu omologul său chinez, președintele american a aprobat lagărele de concentrare pentru uigurii din China ca fiind „lucrul corect” – încercând să obțină ajutorul Beijingului pentru campania sa electorală. „Dacă dl Trump a făcut fie și numai cu ochiul ori a dat undă verde proiectului grotesc al dlui Xi de anihilare culturală, acest lucru marchează un nou abis moral al președinției sale. El întinează valorile demnității și libertății umane pe care SUA le-au promovat în întreaga lume vreme de generații”, apreciază The Washington Post.
Presa britanică pare mai preocupată de implicațiile internaționale ale politicii externe a administrației Trump. The Financial Times avertizează că se „prefigurează un război comercial transatlantic cu adevărat urât”. SUA și UE sunt deopotrivă nerezonabile: „SUA nu doresc ca restul lumii să impoziteze profiturile monopoliste ale companiilor lor tehnologice, germanii insistă pe acordul lor detestabil cu Rusia privind gazoductul [Nord Stream II], iar „UE își protejează industria automobilelor de competiția străină”, dar își iese din pepeni când SUA amenință cu un gest reciproc. The Guardian publică o amplă analiză a istoricului Timothy Garton Ash, care consideră că între China și SUA a început deja un „nou război rece”, agravat acum de pandemie. „Orice analogie istorică e imperfectă, dar dacă esența războiului rece constă într-o luptă globală, multidimensională și pe termen lung între două superputeri, atunci acesta e un nou război rece.” Tot The Guardian și-a dedicat editorialul de duminică „atacului SUA împotriva Tribunalului Penal Internațional”, care nu e doar un atac contra unei instituții „valoroase și necesare”, ci și „contra drepturilor omului înseși”. Sancțiunile americane vor submina TPI, dar „în cele din urmă ar putea afecta mai mult reputația și autoritatea SUA”.
Portalul european EUobserver vorbește de destabilizarea altei instituții internaționale importante, alianța NATO, care e afectată de un conflict între Franța și Turcia în contextul războiului civil din Libia. Nave de război turcești au avut o confruntare pe 10 iunie cu una franceză în largul Libiei, iar Franța a cerut NATO să investigheze incidentul. Cele două state susțin tabere rivale în războiul din Libia. EUobserver conchide că acest război în desfășurare de șase ani deja „a ajuns să substituie Siria și Ucraina drept cea mai urgentă criză din vecinătatea Europei”. Ziarul turc Cumhuriyet, analizând relațiile complicate Turcia, Rusia și SUA din perspectiva conflictului libian, identifică o problemă tactică și una strategică, pe care le rezumă astfel: „Moscova doreşte încheierea imediată a armistiţiului, iar Ankara doreşte ca înainte de a se aşeza la masa negocierilor Sarraj să cucerească Sirte”, respectiv „Ankara a propus Washingtonului să coopereze pentru a putea obţine câştiguri în Libia împotriva Moscovei”. Ziarul francez Liberation vede situația similar: „Cu pariul câștigat pe moment în Libia, Erdogan confirmă ambițiile Turciei în rolul de putere regională pe care îl pretinde. Dar Erdogan e incapabil din punct de vedere structural să construiască o politică externă pe termen lung și rămâne în reactivitate şi victorii tactice. Având în vedere locul ei în regiune și în NATO, Turcia poate conta la fel de mult pe relațiile cu SUA, care tocmai i-au susținut acțiunea în Libia, precum și pe înțelegerea cu Rusia, care a devenit esențială pentru mai multe dosare regionale, în special conflictul din Siria”. Din Portugalia, Jornal Económico observă însă un pericol mai amplu în Africa de Nord, constatând într-un „transfer alarmant al ofensivei jihadiste spre continentul african” și „posibilitatea serioasă ca o parte a Africii să poată deveni un câmp de luptă, nu foarte diferit de Siria, Irak sau Afganistan”. „Riscul de a permite Africii să devină un bastion jihadist va avea consecințe de neimaginat pentru populațiile locale, care vor fi supuse brutalității regimurilor de sorginte salafistă și vor fi împinse spre statutul de refugiat.”
Mai multe publicații sesizează noi probleme create de politicile populiste în jumătatea estică a UE. Astfel, EUobserver relatează despre doi europarlamentari cehi care au primit mii de amenințări cu moartea după ce premierul ceh Andrej Babis (suspectat de fraude cu fonduri UE) îi desemnase drept „trădători” pentru că au verificat cheltuirea banilor UE în Cehia. Amenințările se referă inclusiv la copiii lor, astfel că familia unui dintre ei a fost plasată sub protecția poliției. Sute de amenințări similare a primit și o europarlamentară germană care făcuse parte din delegație. Săptămânalul britanic The Economist scrie despre alegerile din Polonia, programate weekendul viitor, unde actualul președinte Andrzej Duda se confruntă cu primarul Varșoviei, Rafal Trzaskowski. Cum președintele e pus în defensivă de ascensiunea adversarului său, el a ales „să joace cartea familiei”, acuzând „ideologia” homosexuală că e mai rea decât cea comunistă. El e susținut chiar de televiziunea națională, controlată de fostul său partid populist, PiS, care pe 13 iunie titra într-un program de știri că „Ideologia LGBT distruge familia”. Cum un sondaj recent îl creditează pe dl Duda cu 40,7% din intențiile de vot, față de 28% pentru dl Trzaskowski și sub 10% pentru alți candidați, „un al doilea tur pare inevitabil”, consideră The Economist. Agenția Reuters relatează într-un material preluat și de The New York Times despre protestele de joi din România împotriva interzicerii studiilor de gen în învățământ. „Parlamentul român a aprobat interdicția fără nici o dezbatere publică – cea mai nouă inițiativa a grupurilor religioase și conservatoare de a adopta politici referitoare la gen” similare cu ale Ungariei și Poloniei. „Sute de oameni au protestat joi în fața palatului prezidențial împotriva interdicției”, afirmând că ea „va încălca drepturile omului și va alimenta discriminarea”.
(Andrei Suba, RADOR)
