Presa internațională urmărește în continuare cu atenție criza coronavirusului și constată că mai multe țări se confruntă cu o nouă creștere a cazurilor de infectare și sunt nevoite să reintroducă măsuri de siguranță, după ce anterior au relaxat restricțiile. În timp ce Statele Unite au depășit pragul de trei milioane de îmbolnăviri, mai multe țări au reintrodus restricții pentru a încetini extinderea noului coronavirus. După ce Spania a anunțat reintrarea în carantină a două regiuni, Israelul a închis sălile de evenimente, cluburile, barurile, sălile de sport și piscinele și a impus restricții în privința numărului de persoane care pot intra în restaurante, după cum anunță Jerusalem Post, iar Australia a decis reimpunerea de restricții în zona metropolitană Melbourne și în orașul Mitchell Shire, pentru șase săptămâni. În Marea Britanie, Leicester devine primul oraș englezesc închis de o carantină locală, pe fondul îngrijorărilor exprimate de responsabili din domeniul sănătății publice referitoare la creșterea alarmantă a numărului de cazuri de Covid-19, notează The Telegraph. Măsuri similare fuseseră luate recent și în capitala Serbiei, Belgrad. Între timp, Grecia anunță că 85 la sută dintre noile cazuri de persoane infectate cu coronavirus în ultimele 24 de ore sunt la turiștii care au intrat prin punctul de frontieră Kulata, cu Bulgaria, după cum precizează ziarul Sega. O altă publicație bulgărescă, Kapital scrie că cinci țări europene solicită carantină pentru persoanele care sosesc din Bulgaria. Slovacia, Estonia, Letonia, Slovenia și Regatul Unit au decis să impună carantină în contextul în care se înregistrează un număr tot mai mare de cazuri de coronavirus în Bulgaria.
În Brazilia, țara a doua cea mai afectată de pandemia de coronavirus, cu peste 1,6 milioane de cazuri de îmbolnăvire, președintele Bolsonaro a confirmat că a fost testat pozitiv pentru COVID-19. Potrivit publicației Folha, președintele a anunțat că se simte bine dar și-a anulat agenda politică din cursul săptămânii. The Washington Post notează că „Bolsonaro, care a ieșit în evidență printre liderii mondiali datorită scepticismului față de coronavirus și de măsurile menite să combată pandemia, a fost testat după ce a dezvoltat o serie de simptome, printre care febră. Rezultatul adaugă încă un caz în țara a doua cel mai grav afectată de coronavirus, după America. Brazilia a raportat peste 1,6 milioane de îmbolnăviri și 65.000 de decese – două cifre considerate subestimate – un dezastru despre care oamenii de știință și medicii spun că a fost potențat de refuzurile frecvente ale lui Bolsonaro de a-l admite”.
Despre implicațiile politice la nivel european ale coronavirusului scrie The New York Times, care opinează că pandemia „a făcut din nou Germania să se îndrăgostească de Angela Merkel”. „Virusul a reconciliat Germania cu cancelarul ei. Anterior apariției virusului, ultimul mandat al dnei Merkel nu mergea bine. Acum, la început de iulie 2020, dna Merkel se află pe caii cei mari. Țara, cu o rată a deceselor remarcabil de scăzută și cu un sistem de testare și de depistare bine pus la punct, a reușit să oprească pandemia – un succes pe care mulți îl atribuie cancelarului. Într-un recent sondaj, 82% dintre germani spuneau că dna Merkel își face treaba destul de bine. Pandemia a revitalizat-o pe dna Merkel și a dat strălucire reputației cancelarului drept unul dintre cei mai buni lideri din țară”, comentează The New York Times.
În același registru al reconcilierii și tot în legătură cu Germania, ziarul turcesc Milliyet titrează „Să luăm în serios Uniunea Europeană pe agenda noastră”. În contextul unor dezacorduri cu Franța pe tema Libiei, cu Uniunea Europeană pe tema refugiaților, cu NATO pe tema sistemelor de apărare cumpărate din Rusia, Turcia „trebuie să facă pași serioși în ultimul mandat al Angelei Merkel la conducerea Uniunii Europene și în timpul mandatului la șefia Comisiei Europene a Ursulei Von Der Leyen, politician crescut de Merkel și în care aceasta are mare încredere. Dacă reușește să pună bazele acestui dialog stabil, atunci Turcia se va putea proteja de atacurile Franței”. Și mai scrie publicația din Istanbul că „Turcia trebuie să facă pași concreți în politica externă și trebuie să dea prioritate unor aspecte precum democrația, drepturile omului și libertatea presei. Politica apropierii de Rusia nu aduce nimic concret Turciei. Trebuie să jucăm din nou cartea Uniunii Europene. Este absolut necesar să înregistrăm progrese în ceea ce privește integrarea cu drepturi depline în Uniunea Europeană”.
Referindu-se la un alt subiect care interesează zona în care se află și Turcia, presa internațională amintește un raport publicat de un expert ONU, care susține că uciderea generalului iranian Qassem Soleimani într-un atac aerian american a încălcat legislația internațională. Potrivit documentului citat de Newsweek, administrația președintelui Donald Trump nu a reușit să justifice atacul cu dronă. „Agnes Callamard, raportorul special ONU pentru execuţii extrajudiciare, sumare sau arbitrare a afirmat că SUA nu au furnizat dovezi care să ateste că lovitura cu dronă de la marginea Aeroportului internațional de la Bagdad era necesară pentru a opri un atac în curs sau iminent. Callamard spune că Soleimani era însărcinat cu strategia militară a Iranului şi acțiunile acestuia în Siria şi Irak. Dar în lipsa unei amenințări vitale iminente, decizia adoptată de SUA a fost nelegală”, mai arată raportul consultat de Newsweek./fmatei/abuzoian/sdm2
Florin Matei, Agenția de Presă RADOR
