Schimbările care se succed cu repeziciune în plan economic sunt analizate în presa internaţională şi interpretate în contexul mozaicului geopolitic mondial. Planul anunţat de preşedintele BCE, Mario Draghi, pentru revigorarea economiilor din zona euro continuă să stârnească reacţii. „Acţiunea BCE a determinat cea mai mare scădere a monedei euro din ultimii trei ani”, titrează fără echivoc Financial Times, în timp ce New York Times priveşte ceva mai relaxat şi apreciază că planul anunţat este „Un stimulent pentru zona euro, însă ar putea fi prea mic sau este posibil să fi venit prea târziu”. Deşi a salutat programul de cumpărare de datorie al BCE, directorul FMI, Christine Lagarde, punctează că acesta „nu este suficient pentru a reactiva economia europeană, unde este nevoie de reforme structurale de fond”, citează El Mundo şi adaugă: „pentru ca lucrurile să funcţioneze cuvintele capitale sunt încrederea şi certitudinea”. Diario Economico semnalează că „Ipotecile în franci obligă Europa Centrală să adopte planuri de contingenţă” şi precizează: „De la Varşovia la Bucureşti, guvernele examinează măsuri de urgenţă pentru a proteja cele peste 800.000 de ipoteci contractate în moneda elveţiană”. Întrevederea cancelarului german cu premierul italian aduce un plus de optimism. „Firmele germane vor face angajări în Italia”, consemnează Il Messaggero şi pune accentul pe declaraţia premierului Mateo Renzi: „Continuăm să vorbim numai şi numai despre provocările economice, însă uităm că acesta este un subiect în care Europa constituie un factor de putere în lume, mai precis capacitatea de a reprezenta valori şi idealuri”. În sfera politică, crearea în sfârşit a unei alianţe de guvernare la Chişinău nu aduce şi stingerea tensiunilor. „Votul pro-european, aruncat la gunoi. O nouă monstruoasă coaliţie”, notează categoric Timpul şi argumentează: Liberalii sunt înlăturaţi de la guvernare. Voronin se întoarce. Astăzi comuniştii sunt aproape de a reveni la putere cu voturile deputaţilor aleşi de un electorat ne-comunist. Jurnal de Chişinău scrie despre „Fariseii pro-europeni” şi pune accentul: „Liderii partidelor pro-europene de la Chişinău ignoră recomandările mediatorilor occidentali”. Din Bulgaria vin veşti interesante în urma vizitei secretarului general al NATO la Sofia. „Bulgaria nu a promis în faţa lui Jens Stoltenberg acţiuni militare împotriva Statului Islamic”, ţine să menţioneze preşedintele Comisiei pentru apărare din cadrul Adunării Naţionale a Bulgariei, generalul Miho Mihov, citat de Trud şi mai adaugă că „Situaţia din Orientul Apropiat se reflectă în mod direct asupra Bulgariei, prin afluxul de refugiaţi la frontiera ţării cu Turcia”. Şi tot de la Sofia ministrul apărării a anunţat că Bulgaria renunţă la serviciile ruseşti pentru repararea avioanelor MIG-29 din cauza preţului prea mare şi se adresează pentru întreţinerea lor specialiştilor din Polonia, precizează Gazeta Wyborcza. Cotidianul polonez mai aduce în atenţie un subiect. „Rusia propune anumitor state ridicarea embargoului”, titrează ziarul de la Varşovia şi comentează: „În UE creşte disputa privind menţinerea sancţiunilor impuse Rusiei pentru agresiunea contra Ucrainei, iar Moscova adânceşte divizările”. Pe de altă parte, preşedintele Putin consideră că autorităţile ucrainene sunt responsabile de agravarea conflictului din estul Ucrainei, informează Kommersant, în timp ce „Rebelii din estul Ucrainei sunt hotărâţi să respingă forţele armatei dincolo de frontierele Doneţkului, informează New York Times, iar Washington Post menţionează că „Separatiştii resping orice armistiţiu şi se pregătesc de atac”. Avertismente dure vin din presa ucraineană. Potrivit Korrespondent, teroriştii din Doneţk vor să introducă pedeapsa cu moartea şi să confişte locuinţele refugiaţilor, în timp ce consiliul ucrainean de apărare a anunţat că numărul trupelor ruseşti din regiunea Donbas a atins cel mai înalt nivel de la începutul conflictului, semnalează publicaţia Apostrof. Majoritatea publicaţiilor internaţionale se ocupă şi de implicaţiile transferului de putere după moartea regelui saudit Abdullah. Liderii mondiali au evidenţiat legatul celor 10 ani de domnie şi au elogiat acţiunile regelui privind menţinerea stabilităţii în Orientul Mijlociu, notează Jornal de Noticias, iar New York Times apreciază pragmatic că „Este puţin probabil ca moartea regelui Abdullah să perturbe ţintele fixate în domeniul petrolului de către Arabia Saudită. Politica ţării a rezultat în urma unui consens al conducerii regatului cu experţii în energie şi nu va fi uşor de abandonat”, mai scrie New York Times.
Iulia Lăpădat
