Realizator: Simina Botar – Franţa şi Germania au funcționat în tandem inclusiv pentru a pune pe picioare planul de relansare. Forma care a fost agreată până la urmă la Bruxelles nu seamănă însă întru totul cu cea inițială. Cuvântul care se folosește cel mai des – compromis, nu acela de flexibilitate în negocieri. Iar reacțiile abia încep să apară.
Corespondenţă din Paris – Reporter: Daniela Coman – Pentru a ajunge la acest rezultat, Franța și Germania au fost obligate să accepte un compromis, și anume ajustarea planului lor inițial și, în consecință, reducerea valorii subvențiilor de la 500 de miliarde de euro, cât era propus inițial, la 390 de miliarde. Din această sumă imensă, Franța va putea atrage în jur de 40 de miliarde de euro subvenție. Parisul ține foarte mult la respectarea obiectivelor strategiei de relansare după criza sanitară, construite pe patru piloni: întărirea suveranității sanitare a Europei, crearea fondului de relansare economică, accelerarea procesului de tranziție digitală și ecologică și, nu în ultimul rând, suveranitate industrială pentru Europa, care va trebui să scape în cel mai scurt timp de dependența pe care economia să o are în prezent față de partenerii externi.
Președintele Emmanuel Macron și-a exprimat satisfacția că a promovat împreună cu Germania o politică a solidarității şi că s-a ajuns la acest acord istoric pentru Europa.
Emmanuel Macron: Am pus la punct capacitatea de a împrumuta în comun pentru un plan de relansare solidar, pentru prima dată. Valoarea sumei este redusă față de ce am propus în planul franco-german la 18 mai, dar vreau să remarc importanța drumului pe care l-am parcurs în ultimele două luni – ceea ce, la scara timpului european, este o perioadă foarte scurtă. În doar două luni am reușit să construim un consens pentru ca acest plan de relansare economică să devină decizie și, iată, realitate. A fost nevoie de mult efort și de spirit de compromis.
Realizator: În timp ce o parte din opoziția politică franceză a salutat contribuția președintelui republicii la obținerea acestui acord, extremele, atât de dreapta cât și de stânga, îl acuză pe Emmanuel Macron că a acceptat introducerea unei taxe la nivel european și că a abandonat agricultura franceză. „Ne-a sacrificat viitorul și independența doar pentru a-şi satisface orgoliul ca reușit să-și impună ideile partenerilor europeni” – a declarat fosta sa contracandidată la alegerile prezidențiale din 2017, Marine Le Pen, lidera extremei drepte.
Analiștii politici și economici francezi observă că este pentru prima dată când Uniunea Europeană împrumută masiv în comun, iar fondurile sunt distribuite între state într-un spirit de solidaritate, în special cu cei care vor avea cel mai mult nevoie de bani. Pentru prima dată în istoria Uniunii, se creează o datorie comună. De asemenea, este pentru prima dată când banii împrumutați de pe piața internațională vor fi transferați sub formă de subvenții directe către statele afectate de criza sanitară, adică beneficiarii nu vor trebui să-i ramburseze. Acest lucru este de asemenea istoric, făcându-se un pas înainte către o mai mare integrare. Condițiile acordului sunt de asemenea noi, chiar dacă propunerea franco-germană nu a fost aprobată ad literram și că o parte dintre credite vor fi totuși rambursate, chiar dacă mai târziu.
Ministrul francez al economiei, Bruno le Maire, aprecia la rândul său că, într-un context internațional atât de tensionat, semnalul pe care îl dă Europa este foarte puternic. Guvernul și-a fixat un termen de o lună pentru a veni cu un program concret de atragere a celor 40 de miliarde de euro din subvenții, o mare parte dintre aceste fonduri urmând să fie orientate către tranziția ecologică a țării, precum izolarea termică a clădirilor sau dezvoltarea vehiculelor slab poluante. Planul va fi aprobat în ședința de guvern de pe 24 august, prima ce va fi organizată după vacanța de vară./cvanatoru
RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (21 iulie)
