Acasă WEEKEND Life style Cum să reducem consumul de plastic

Cum să reducem consumul de plastic

Postat de

09/08/2020

În luna aprilie a acestui an, o companie franceză, care reciclează ambalajele unor firme-gigant din industria alimentară și cosmetică, a anunțat că a descoperit o „enzimă-mutant” care poate recicla plasticul în câteva ore. Se pare că enzima bacteriană, descoperită inițial în compost, „sparge” PET-urile în blocuri chimice, care sunt apoi folosite pentru a produce noi sticle de plastic de o calitate mai bună. Compania din spatele descoperirii, Carbios, a precizat că se aşteaptă ca această nouă tehnologie de reciclare să fie utilizată la scară largă în cinci ani. Cu toate acestea, nu trebuie să abandonăm sau să neglijăm procesul reciclării și să lăsăm totul în seama inovațiilor din acest domeniu. Cum orice schimbare în bine începe cu acțiunile fiecăruia dintre noi, în timp ce îi lăsăm pe experţi şi cercetători să-şi facă treaba, trebuie să avem o abordare preventivă şi să minimizăm contactul cu materialele plastice, cel puţin cu cele mai nocive. Schimbările mici pe care le putem face azi reprezintă, la propriu, moștenirea pe care o lăsăm multor generații de acum încolo. Acest lucru ţine de câteva sfaturi simple prin care putem reduce expunerea la substanțele chimice potențial dăunătoare din materialele plastice.

Învăţaţi codurile. Uitaţi-vă în partea de jos a produselor din plastic pentru a găsi simbolul de reciclare (un număr între 1 și 7 înconjurat de un triunghi format din 3 săgeți).Codul indică tipul de plastic pe care îl utilizați și vă poate oferi indicii importante despre siguranță.Cele mai sigure sunt considerate a fi 1, 2, 4 și 5. Încercați să evitați folosirea materialelor plastice cu numerele 3 sau 6, întrucât aceste substanţe chimice pot fi dăunătoare. Numărul 7 intră în categoria „şi altele”, care include materiale plastice care conțin BPA, numite policarbonați. Aceste materiale plastice, care ar trebui evitate, vor avea iniţialele PC tipărite sub cifra 7. Cifrele 3 şi 7 nu au ce căuta în frigider. Dacă nu este trecut niciun cod de reciclare pe produs, cel mai indicat ar fi să contactaţi furnizorul sau producătorul. De asemenea, nu fierbeţi sticlele şi recipientele din policarbonate (tip 7), nu le încălziţi în cuptorul cu microunde şi nu le spălaţi în maşina de vase. Cea mai bună soluţie de a depozita făina, zahărul şi cerealele este de a le pune în recipiente din oţel inoxidabil sau în unele făcute din ceramică. O altă soluţie este să cumpăraţi alimente vrac sau chiar direct de la unele ferme. Vasele din plastic care nu conţin policarbonat sunt semiopace sau colorate şi sunt inscripţionate fie cu „BPA free”, fie cu cifra 05 sau marcajul „PP”. Acestea nu pun în pericol sănătatea.
Simbolul internațional pentru materialul „în condiții de siguranță alimentară” estereprezentat printr-un pahar cu picior și o furculiță.Simbolul identifică faptul că materialul folosit este sigur pentru contactul cu produsele alimentare. Aceasta include recipiente de alimente și apă, materiale de ambalare, tacâmuri etc. Regulamentul se aplică la orice produs destinat alimentelor fie că este realizat din metal, ceramică, hârtie, carton sau materiale plastice. Simbolul asigură consumatorul că suprafața vasului nu este contaminată cu niciun fel de compuşi toxici şi că materialul din care este fabricat nu va deveni o sursă potențială de substanţe toxice.
Reconsideraţi folosirea plasticului în cuptorul cu microunde.Căldura poate crește emisia de chimicale din plastic.Cutiile etichetate ca „sigure pentru microunde” au fost testate de organizaţiile internaţionale din domeniul alimentar și s-a constatat că eliberează doar cantităţi extrem de mici de substanţe dăunătoare. Cu toate acestea, unii experţi recomandă oamenilor să țină plasticul departe de cuptorul cu microunde. Mâncarea se poate pune la fel de uşor şi rapid în farfurii şi boluri ceramice sau din sticlă, putând fi încălzită astfel mult mai sănătos. Niciodată nu acoperiţi mâncarea cu folie de plastic în cuptorul cu microunde, deoarece se poate topi. Puteţi folosi în schimb hârtie cerată sau un prosop de hârtie.
Folosiţi plasticul în scopul pentru care a fost creat.Materialele plastice „de unică folosinţă”, concepute pentru a fi utilizate o singură dată, chiar trebuie utilizate o singură dată.Unele tipuri nu sunt create pentru a fi încălzite sau răcite. De exemplu, apa îmbuteliată în PET-uri şi lăsată/uitată în portbagajul maşinii este foarte periculoasă pentru sănătate. Căldura provoacă eliberarea toxinelor din plastic. Utilizaţi un recipient din oţel inoxidabil sau unul din sticlă, atunci când este posibil. Cele mai multe materiale plastice cu codul de reciclare numărul 1 sunt destinate unei singure utilizări, cum ar fi sticlele de apă de unică folosință. Așadar, după golire, acestea nu trebuie păstrate, ci aruncate. În general, acestea sunt recomandate pentru resturi frigorifice, dar nu sunt proiectate pentru expunerea la căldură sau utilizarea pe termen lung. Sunt mult mai sigure cele mate, opace, din polietilenă (tip 2 sau tip 4) sau polipropilenă (tip 5).
Spălați recipientele din plastic cu mâna.Puneţi în maşina de spălat vase doar materialele plastice cu o etichetă care vă permite acest lucru. Dacă vreţi să fiţi şi mai precauți, spălaţi toate materialele plastice de mână sau folosiţi doar vase din sticlă și ceramică.În mașina de spălat vase, plasticele sunt expuse la detergenți și căldură, care pot accelera eliberarea de BPA.
NU congelați recipientele din plastic.Puneţi în congelator doar materiale plastice care au o etichetă în acest sens.Temperatura rece poate provoca deteriorarea plasticului şi, astfel, poate crește eliberarea de substanţe chimice în produsele alimentare, atunci când recipientele din congelator se dezgheață sau se reîncălzesc. Plasticul eliberează dioxină în apa congelată. Dioxina este o substanţă chimică extrem de toxică, ce poate cauza cancer. Ea este prezentă în cantităţi mici într-o gamă largă de produse şi materiale folosite de noi în viaţa de zi cu zi: obiectele din raşină, înălbitori, absorbante non-organice şi scutece de unică folosinţă, precum şi în foarte multe ambalaje ale alimentelor. Atenţie şi la carnea ambalată în plastic, alegeţi produsul cu data de ambalare cea mai recentă, deoarece unele tipuri de folii din plastic emit dioxină.
Folosiți propria sacoșă de cumpărături. Înainte de a pleca la cumpărături asigurați-vă că ați luat cu dvs. suficiente sacoșe pentru ceea ce doriți să cumpărați. Astfel, renunțând la pungile de plastic oferite în magazin, în supermarket sau la piață veți reduce considerabil „aportul” propriu la poluarea mediului. În loc de leii efectiv aruncați pe sacoșele din plastic, investiți într-o pungă de rafie sau de pânză, cât mai rezistentă. Important este să fie dintr-un material ce ține mai mult și poluează cât mai puțin.
Alegeți o sticlă de apă reutilizabilă sau o cană termoizolantă. Pentru a reduce cantitatea de platic produsă, o variantă mai ecologică este folosirea sticlelor de apă reutilizabile din inox sau sticlă, pe care le puteți umple cu apă filtrată de la robinet. Se spală foarte ușor și sunt ușor de transportat oriunde. 99% din cănile și paharele de unică folosință pentru băuturi calde nu sunt reciclabile, ceea ce presupune că ele sunt aruncate direct la groapa de gunoi, contribuind enorm la poluarea mediului. De aceea, cea mai bună soluție în acest caz este să le evitați în totalitate și să folosiți în schimb propria cană termoizolantă sau un termos, chiar și atunci (sau mai ales) când vă procurați băuturi calde.
Împachetați-vă prânzul în recipiente reutilizabile. Există foarte multe motive pentru care este recomandat să vă pregătiți prânzul acasă și să îl luați la pachet în recipiente reutilizabile care nu conțin plastic, atunci când mergeți la birou, la școală sau la un picnic. Astfel veți economisi bani, veți face alegeri mai sănătoase și veți evita să cumpărați mâncare din oraș, pentru care se folosesc de cele mai multe ori ambalaje și tacâmuri din plastic.
Refuzați tacâmurile și paiele de plastic ori de câte ori aveți ocazia. Tacâmurile și paiele din plastic nu pot fi reciclate și ajung direct la groapa de gunoi sau sunt aruncate în natură, având un impact extrem de nociv asupra mediului. De aceea, recomandarea este să le refuzați și să luați cu dvs. tacâmuri reutilizabile din inox, lemn sau chiar cele pe care le aveți acasă. Puteți ține în geantă sau la birou un set de tacâmuri renunțând, treptat, la cele de unică folosință. Iată că, totuși, contrar așteptărilor, paharele și tacâmurile din plastic au ajuns să ne fie de un real folos în această perioadă de criză sanitară, ba chiar recomandate.
Alegeți recipiente pe care le puteți refolosi și instalați un filtru de apă acasă. Dacă veți face niște calcule sumare, veți constata că investiția va fi amortizată extrem de rapid și, în plus, vă veți salva sănătatea. Pe lângă „lista neagră” a celor mai poluante produse din plastic, cercetătorii au alcătuit și o listă cu alternative posibile. Aceasta cuprinde soluții precum: optarea pentru alimente vrac, folosirea sticlelor, a tacâmurilor și farfuriilor reutilizabile sau folosirea sistemelor care permit reumplerea recipientelor.
Nu intrați în panică.O expunere cât mai redusă la substanțele chimice posibil dăunătoare din materialele plastice nu poate fi decât benefică pentru sănătatea noastră, dar, multe alte lucruri în viaţă prezintă riscuri mult mai mari decât expunerea la materialele plastice, cum ar fi fumatul, consumul de alcool, o dietă dezechilibrată și chiar condusul mașinii.
Reciclați, reciclați, reciclați! Încercați să respectați pe cât posibil ierarhia sustenabilității. Reduceți cantitatea de deșeuri pe care le generați, mai ales dacă este vorba de ambalaje și obiecte nereciclabile. Alegeți cât de des puteți alternative reutilizabile în locul plasticului de unică folosință. Și nu în ultimul rând: reciclați! Iar acest lucru înseamnă și să alegeți obiecte pe care știți că le puteți recicla! În vederea reciclării pot fi colectate toate flacoanele (adică recipientele de tip sticlă, fie că sunt de la băuturi sau de la detergenți, șampon, balsam) cu codurile 01 (PET) și 02 (HDPE). Dacă sunt ridicate de un operator de salubritate sau de un colector, este bine ca acestea să fie clătite și turtite. Dacă le duceți la un automat de colectare (de tipul celor existente în anumite supermarket-uri), trebuie să știți că acesta va recunoaște doar flacoanele din PET (adică sticlele de apă și de suc) și le va primi doar neturtite, întrucât sunt comprimate automat în mecanism. În plus, majoritatea colectorilor reușesc să valorifice prin reciclare și un anumit tip de folie de plastic (cea puțin elastică, groasă, care nu foșnește și nici nu se mototolește ușor, folosită de obicei la baxuri sau la împachetarea mobilei; NU folie alimentară). Pe lângă flacoane, există și alte obiecte produse din materialele PET, cu codul 01. Printre aceste se numără: paharele de unică folosință transparente, anumite caserole și anumite pahare de iaurt. Deși am putea crede că ele se reciclează fără probleme împreună cu celelalte obiecte din PET, acest lucru nu este neapărat adevărat și trebuie verificat împreună cu operatorul de salubritate. Motivul: din cauză că multe astfel de recipiente sunt contaminate cu resturi alimentare și generează costuri mari de curățare, majoritatea reciclatorilor preferă să nu le accepte, pentru că nu rentează, mai ales că acestea ar necesita alt proces de reciclare față de flacoane. Totuși, unii colectori acceptă orice fel de obiecte din PET, urmând să le sorteze apoi în cele care ajung la reciclare (flacoane, de obicei) și cele care ajung la incinerare. Pe lângă obiectele cu codurile 01 și 02, mai există produse și ambalaje din plastic cu coduri de la 03 la 07. Acestea sunt în principiu nereciclabile. Majoritatea colectorilor le consideră momentan nereciclabile și fie nu le preiau, fie le preiau pentru a le valorifica energetic (prin incinerare). În consecință, putem afirma cu toată convingerea că misiunea celor trei R – „Reduce, Reuse, Recycle” – a fost complet îndeplinită!

Cu ce puteți înlocui obiectele din plastic

Cu toate că mulți dintre noi își doresc cu tot dinadinsul să respecte cel puțin câteva dintre recomandările anterioare și să contribuie astfel, cu pași mărunți, la salvarea planetei, tot atât de mulți se lovesc de un lucru mai puțin vehiculat – cu ce anume să înlocuiască unele obiecte din plastic. Întrucât materialele din plastic au devenit ca o a doua noastră natură, ne vine greu să credem că există alte materii prime sau semifabricate din care pot fi confecționate diverse bunuri pe care le utilizăm zilnic. Și totuși, acestea există:

Luffa – Este o specie de castravete care, după uscare, se transformă într-o alternativă perfectă pentru bureții de vase și de corp din plastic. Este 100% naturală și biodegradabilă într-o perioadă scurtă.
Hârtia cerată – În ciuda denumirii oficiale, de fapt este impropriu denumită hârtie, căci este vorba de cele mai multe ori despre șervete de bumbac, îmbibate cu ceară de albine sau cu ceară de plante (varianta vegană). Întreținute cum trebuie, rezistă un an și sunt un înlocuitor perfect pentru folia alimentară.
Săpunul de vase – În locul detergentului de vase ambalat în recipiente de plastic, puteți alege un săpun de vase, ambalat în hârtie. E mult mai eco și se consumă mult mai greu! Merită încercat!
Nucile de săpun – Pe cât de surprinzător, pe atât de interesant este faptul că natura ne oferă soluții pentru orice. Chiar și pentru a înlocui detergentul de rufe (dar și alte soluții de curățare din casă). Nucile de săpun sunt fructe ale arborelui Sapindus mukoross, funcționează fix ca niște capsule de detergent, dar fără a fi învelite în microplastic dăunător. În plus, sunt hipoalergenice.
Periuța de bambus – Și cel mai „ecologic” om trebuie să se spele pe dinți, nu? Recomandarea oficială este să ne schimbăm periuța de dinți la fiecare 3 luni, deci să folosim cam 4 periuțe pe an. Nu pare mult, dar înmulțit cu persoanele de pe planetă și cu durata de viață medie, ajungem la o cifră imensă. În plus, prima dvs. periuță de dinți din plastic are șanse să mai existe pe fundul unei gropi de gunoi și în momentul în care vor învăța să se spele pe dinți și stră-stră-stră-strănepoții dvs. Noroc că există periuțe de dinți din bambus sau chiar din aluminiu!
Tabletele de spălat pe dinți/pasta de dinți la borcan – O alternativă despre care nu știu încă foarte mulți oameni sunt tabletele de spălat pe dinți – înlocuitoarele fără ambalaj de plastic ale pastei de dinți la tub.
Dischetele demachiante reutilizabile – Poate vă întrebați de ce apar pe această listă, căci dischetele de unică folosință sunt biodegradabile (majoritatea). Așa este, însă de cele mai multe ori vin ambalate în plastic! De aceea, apelând la dischetele demachiante reutilizabile, veți scăpa de încă un plastic nereciclabil și inutil din viața dvs. și, ca bonus, veți alege și niște obiecte reutilizabile din bumbac, în locul unora de unică folosință!
Șamponul și balsamul solide – Dacă înlocuirea gelului de duș cu săpunul solid este ceva de la sine înțeles în drumul către o viață cu mai puțină risipă, șamponul și balsamul solide sunt un pas mai greu de făcut. Este adevărat, nu toate tipurile de păr se împacă foarte bine cu această alternativă, dar puteți cel puțin să luați în considerare unele produse pentru păr fără ambalaje din plastic.