Pandemia de Covid-19 a cauzat peste 700.000 de decese în lume din decembrie 2019 până acum, potrivit unui bilanț prezentat de Universitatea americană Johns-Hopkins, citat de presa internațională, care semnalează că India a devenit a patra țară din lume unde epidemia a făcut cele mai multe victime, după SUA, Brazilia și Mexic. În același timp, Coreea de Sud a atenționat asupra unei crize iminente, Noua Zeelandă și-a amânat alegerile generale cu patru săptămâni, din cauza revenirii epidemiei de coronavirus, iar economia Japoniei a înregistrat o contracție mai mare decât a altor țări asiatice, însă mai mică decât scăderile din SUA și Europa, detaliază Le Monde. Pandemia pare să lase SUA slăbite și în derivă cel puțin pentru viitorul apropiat, cu sute de mii, poate chiar milioane de victime, scrie revista Time. Totodată, pandemia a expus semnificative deficiențe fundamentale în SUA, de la rețelele de securitate socială în mod dezastruos distruse, la rasismul sistemic amenințător de vieți, și a afectat poziția ţării pe scena mondială, crede Time.
Noi măsuri anti-Covid-19 sunt instituite în lume, notează Le Monde. În Italia devine obligatorie purtarea măștii în mare parte a timpului în spațiile publice, în Maroc, mai multe cartiere din Marrakesh au fost închise din cauza reapariției infectărilor, iar guvernul israelian a stabilit noi destinații din care, la intrarea în țară, se impune carantina, adaugă ziarul francez.
Pe fondul pandemiei de coronavirus, vara acestui an este marcată de numeroase proteste. La Bruxelles, peste 200 de persoane au manifestat contra restricțiilor anti-Covid, cu sloganul «Corona circ», acuzând autoritățile publice și experții că ar fi în slujba industriei farmaceutice și criticând purtarea obligatorie a măștii și vaccinurile, relatează Le Monde. Câteva sute de persoane au demonstrat și la Madrid, scandând ‘libertate’, adaugă EUObserver.
Continuă manifestațiile de amploare în Belarus, pentru a cere demisia președintelui țării, titrează Courrier International. La Minsk, premierul Roman Golovcenko a hotărât să demită guvernul, informează Sputnik Belarus, dar președintele Aleksandr Lukașenko a emis un decret în conformitate cu care executivul va continua să lucreze până la aprobarea sa ca șef al statului. Lukașenko a respins din nou posibilitatea unor noi alegeri, completează Ria Novosti. Aleksandr Lukașenko nu este dispus să plece de la putere, opinează El Pais. Pentru prima dată, cetățenii din Belarus au putut manifesta liber în centrul capitalei, scandând sloganuri antiguvernamenatale, după ce săptămâna trecută un grup de protestatari a fost brutal dispersat de forțele de ordine, observă The New York Times. Este probabil ca Moscova să aștepte să vadă dacă Lukașenko poate supraviețui protestelor, crede The Guardian, iar The Moscow Times estimează că această criză din Belarus oferă oportunitatea unei medieri ruso-europene, al cărei obiectiv implicit ar putea fi o tranziție treptată și pașnică spre un Belarus fără Lukașenko. La rândul său, președintele Consiliului European, Charles Michel, a convocat pentru miercuri o reuniune prin videoconferință a șefilor de stat și de guvern ai celor 27 privind situația din Belarus, anunță EUObserver. „Poporul belarus are dreptul să-și decidă viitorul și să-și aleagă liber conducătorul, iar violențele împotriva manifestanților sunt inacceptabile”, a comentat Michel, citat de La Libre Belgique. De asemenea, calificând scrutinul din Belarus ca ‘fraudulos‘, ministrul de Externe al Regatului Unit, Dominic Raab, a anunțat că guvernul britanic nu recunoaște rezultatul contestatelor alegeri prezidențiale din Belarus și a cerut deschiderea unei anchete internaționale cu privire la revoltătoarea reprimare a protestatarilor de către forțele de securitate, menționează The Independent. La capătul unui sfârşit de săptămână extrem de tensionat pe străzile principalelor orașe ale țării, Rusia a apropiat trupele de graniță, în timp ce Lukaşenko acuză NATO că este prea aproape de teritoriul său și a declarat la televiziunea de stat că o brigadă antiaeriană trimisă de Moscova va fi detaşată la granița de vest a Belarusului, consemnează Jornal Economico. Între timp, Uniunea Europeană, care nu a acceptat rezultatele alegerilor, a decis să instituie sancțiuni împotriva Belarusului, precizează ziarul portughez. Washingtonul a făcut, de asemenea, apel la respectarea libertăților manifestanților în fosta republica sovietică și îndeamnă puterea să dialogheze cu societatea civilă, scrie The Washington Post.
Cristina Zaharia, RADOR
