Noul coronavirus rămâne în atenția presei internaționale printr-un anunț al Rusiei care, deși era de așteptat, în cele mai multe dintre țări este privit cu suspiciune.
“Rusia a anunțat că a produs o primă tranșă de vaccinuri împotriva coronavirusului“, transmite cotidianul rusesc independent Moscow Times Publicația moscovită Izvestia relatează că, “joi, un important epidemiolog chinez a lăudat vaccinul rusesc, exprimându-și totodată încrederea în siguranța acestuia“. Agenția britanică Reuters precizează că “testarea a fost aprobată , iar începând de săptămâna viitoare, vor fi vaccinate 40000 de persoane“. Aparent neîncrezătoare în vaccinul rusesc anticoronavirus, numit cu nostalgie Sputnik, “Uniunea Europeană a rezervat 225 de milioane de doze dintr-un viitor vaccin german, pe nume CureVac“, anunță cotidianul francez Le Figaro. Dar același ziar amintește că, prevăzătoare, Uniunea și-a mai rezervat “300 de milioane de eventuale vaccinuri produse de compania franceză Sanofi și 400 de milioane de doze ale unui viitor vaccin american, produs de firma Johnson &Johnson “.
Rămânem în domeniul unor așa-zise infestări – subiect care face ca Rusia să ajungă din nou pe prima pagină a ziarelor. De data aceasta, Aleksei Navalnîi, un cunoscut adversar politic al președintelui Vladimir Putin, este cel care aduce din nou Moscova în discuție. Potrivit presei internaționale, disidentul rus ar fi fost otrăvit într-un avion care îl transporta de la Tomsk la Moscova și a intrat în comă. “Nu doar Navalnîi a fost otrăvit“, titrează ironic ziarul Moskovskii Komsomoleț, amintind de alte otrăviri misterioase ale unor opozanți. Același ziar consideră că “elita rusească știe deja foarte bine care este miza acestui incident , iar asta ne face să ne așteptăm la tot ce poate fi mai bun“. Un alt ziar moscovit, Kommersant, precizează că, “în prezent, Navalnîi se află internat într-un spital din Omsk, la secția de terapie intensivă, iar persoanele care îl însoțeau sunt convinse că el a fost otrăvit“. Ziarul Italian Corriere della Sera face un portret al disidentului rus și subliniază că “Navalnîi este cunoscut pentru campaniile sale împotriva corupției și împotriva președintelui Putin și a fost de mai multe ori arestat“. Iar ziarul american The New York Times subliniază: “Fiecare atac la adresa lui Navalnîi nu face decât să-l reafirme drept cel mai cunoscut lider al opoziției. Este aproape sigur că Putin ar fi câștigat orice alegeri împotriva lui Navalnîi, dar el a dorit să evite o cursă prea strânsă care să-l forțeze să recunoască existența unui adversar cu idei diferite de ale lui“.
Să ne îndreptăm acum atenția spre sudul Europei, unde, într-un fort francez de la Marea Mediterană, cancelarul german Angela Merkel și președintele Franței, Emmanuel Macron, s-au întâlnit pentru convorbiri de o importană desosebită. După cum relatează revista germană Stern, problemele sunt diverse: “Libanul, protestele antiguvernamentale din Belarus, pademia de Covid-19, lovitura de stat din Mali și recentele tensiuni apărute între Grecia și Turcia“. Dar aceeași revistă se întreabă “ce ar mai putea realiza cei doi lideri într-o perioadă în care atenția li se îndreaptă deja asupra succesiunii Angelei Merkel și asupra alegerilor prezidențiale din Franța din 2022“. Un ziar elvețian, Neues Zuercher Zeitung, consideră că “problemele din Marea Meidterană, datorate Turciei, vor fi cele care le vor oferi lui Macron și lui Merkel prilejul de a contura politica europeană de securitate“. Iar spaniolul El Pais titrează: “Macron în sudul Franței – o vacanță printre dispute politice“. Iată și o concluzie a ziarului financiar francez Les Echos: “Joi, președintele Emmanuel Macron a primit-o la reședința sa din Brégançon pe Angela Merkel , cea a cărei inegalabilă popularitate a făcut-o să devină incontestabila ‘patroană ‘ a Europei“.
(Alexandru Danga, Agenția de presă RADOR)
