Recrudescența pandemiei de COVID-19 și evoluțiile din Mediterana de Est și Orientul Mijlociu s-au aflat în centrul atenției presei internaționale în acest weekend, când au revenit pe primele pagini și controversele din jurul Brexit-ului. Un bilanț mondial al pandemiei a prezentat duminică ziarul italian La Repubblica: numărul deceselor a depășit 920.000, potrivit Universității Johns Hopkins, cel al cazurilor a trecut de 28.750.000, iar 19.400.000 de pacienți au fost declarați vindecați. Țările cel mai grav afectate sunt SUA, India și Brazilia. Publicația spaniolă 20 Minutos reține previziunea epidemiologului șef de la Casa Albă, Anthony Fauci, care a declarat vineri că SUA nu vor reveni la „normalitate” nici măcar la sfârșitul anului 2021, dar s-a arătat „moderat optimist” că vor avea un vaccin până la finalul acestui an. Din Brazilia, site-ul Folha Online scrie despre „Trump și obligația de a minți”; el „a preferat să minimalizeze pandemia «pentru a nu provoca panică»”, dar acest lucru „dacă nu a împiedicat, a complicat elaborarea unui răspuns coordonat la nivel federal, care ar fi putut reduce decesele”. Ziarul italian La Stampa scrie că autoritățile americane estimează că până la începutul lui octombrie se vor înregistra peste 200.000 de decese în țară, în condițiile în care doctorul Fauci nici nu numește actuala situație „al doilea val, deoarece nu am ieșit încă din primul”.
În estul Mediteranei continuă „războiul gazelor dintre Turcia și Grecia”, informează ediția italiană a Euronews, menționând că „după Rusia, și SUA vor acum să joace rol de mediator: Mike Pompeo e în misiune în Cipru pentru a încerca să limiteze tensiunile declanșate de vânătoarea turcească de hidrocarburi în ape revendicate de Atena și Nicosia”. Un alt aspect al conflictului îl constituie tensiunile dintre Franța și Turcia, care au provocat un război deocamdată retoric. Le Monde titrează că „Președintele turc Recep Tayyip Erdoğan îl amenință pe Emmanuel Macron: «Nu căutați gâlceavă Turciei»”, după ce președintele francez și șase omologi ai săi din sudul UE îndemnaseră joi Turcia să înceteze politica de „confruntare” în Mediterana și îl amenințaseră cu sancțiuni UE. Replica lui Erdoğan a venit sâmbătă, printr-un discurs televizat, în aceeași zi în care premierul grec a anunțat un masiv pachet de achiziții militare și reorganizarea armatei elene. Presa proguvernamentală din Turcia îl atacă în aceste condiții pe președintele Macron, ziarul Sabah susținând că acest „Don Quijote pe ski-jet din Mediterana de Est” a primit o nouă poreclă după eșecul demersurilor sale anti-turcești: „Falsul Napoleon”; sau că „deja presa europeană și americană dă de toți pereții cu Macron, care, după Siria și Libia, a suferit o mare înfrângere în fața lui Erdoğan”. O veste bună ne dă totuși La Libre Belgique: „Nava de explorare trimisă de Ankara într-o zonă disputată din Mediterana s-a întors duminică în Turcia”. Decizia de a nu-i prelungi misiunea e văzută ca „o etapă pentru a da șanse diplomației”, fiind salutată și de Grecia. Iar cotidianul elen Kathimerini explică „culisele diplomatice ale retragerii navei”. E vorba mai exact de „presiunile intense, în special din partea Berlinului, asupra Ankarei”, dublate de cele ale Washingtonului, prin „prezența neaşteptată a lui Pompeo la Nicosia”.
„Israel și Bahrein au încheiat vineri un acord de normalizare a relațiilor, la o lună după acordul istoric dintre Emiratele Arabe Unite și statul evreu”, anunță postul France 24, documentul urmând a fi semnat oficial marți la Casa Albă. Într-un comunicat comun al celor două state cu președintele Trump, acordul e calificat drept „etapă istorică în direcția păcii în Orientul Mijlociu”. Separat, premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat că acordul marchează o „nouă eră a păcii”, citat de publicația israeliană The Jerusalem Post. Care precizează însă și că „Iranul a declarat că, normalizându-și relațiile cu Israelul, Bahreinul devine complice al politicilor israeliene care amenință securitatea regiunii”, iar acordul a fost denunțat sâmbătă și de Turcia. Pe de altă parte, palestinienii se tem că astfel de acorduri „vor slăbi îndelungata poziție panarabă prin care Israelului i se cere să se retragă din teritoriile ocupate și să accepte un stat palestinian în vederea normalizării relațiilor cu țările arabe”. Cotidianul american Washington Post apreciază că „piesele de domino cad în Orientul Mijlociu în direcția propice unei schimbări”. Importanța acordului constă în „aprobarea tacită” pe care i-a dat-o Arabia Saudită, care „în mod tradițional exercită echivalentul unui veto asupra politicii Bahreinului”; astfel, pare acum posibilă și o viitoare normalizare a relațiilor cu regatul saudit. Dar, avertizează ziarul, pactul „nu trebuie confundat cu un acord de pace palestiniano-israelian – care azi pare mai îndepărtat decât oricând -, deși el constituie totuși o realizare semnificativă”.
„Vă mai aduceți aminte de Brexit?”, întreabă editorialul de sâmbătă din The New York Times, reamintind că „drama e încă în desfășurare”. Tratativele dintre Regatul Unit și UE „nu au înregistrat niciun progres, iar în această săptămână au degenerat într-o neplăcută dispută în jurul unei legi britanice, care, potrivit declarațiilor unui oficial UE, reprezintă «o încălcare extrem de gravă» a legislației internaționale. Liderii UE au cerut retragerea legii; britanicii au spus un «nu» răspicat. Deloc surprinzător, problema e legată de Irlanda de Nord, «nodul gordian» care a otrăvit toate negocierile și în trecut”. Premierul britanic Boris Johnson a publicat sâmbătă personal în cotidianul Daily Telegraph un editorial în care își explică poziția și pledează pentru „retragerea amenințărilor UE” și adoptarea de către parlament a noii legi privind piața internă – un articol comentat pe larg de presa europeană. Le Monde scrie că textul acordului pentru Brexit „prevedea ca Irlanda de Nord să rămână timp de patru ani supusă anumitor dispoziții europene, în special comerciale. Dar cu controversatul proiect de lege examinat luni de deputații britanici, Londra va putea lua unilateral decizii comerciale, contrar prevederilor inițiale. Situația s-a înveninat, UE afirmând că va urmări în justiție Regatul Unit dacă nu retrage modificările până la sfârșitul lui septembrie. Vineri seară, liderii Parlamentului European au amenințat cu veto-ul lor orice pact comercial, dacă Londra nu-și va respecta promisiunile”. Ziarul elvețian Le Temps titrează că „UE, extrem de iritată de Boris Johnson, care acuză Bruxelles-ul de planificarea unei «blocade alimentare»”. Dar premierul se lovește și de o opoziție internă. „El a fost criticat în interiorul propriei tabere, unii parlamentari conservatori rebeli amenințând că nu vor vota noua lege și cerându-i ministrului justiției să demisioneze în semn de dezacord”; în plus, și opoziția laburistă cere retragerea proiectului. Editorialul de duminică din The Guardian e un adevărat rechizitoriu împotriva premierului britanic, deplângând „vara lamentabilă” a acestuia și concluzionând că „guvernul lui e definit acum de corupție și incompetență”. Legat de noua lege, „intenția reală e probabil să le semnaleze alegătorilor că UE e de vină dacă nu se va ajunge la un acord cu ea, cu toate consecințele acestui fapt”. Financial Times apreciază totuși încheierea unui acord comercial cu Japonia, subliniind însă în editorialul său că „semnificația reală a acordului este aceea a unei punți către aderarea Regatului la Parteneriatul Trans-Pacific”. Din Spania, El Periodico consideră că „e primul acord bilateral semnificativ la care a ajuns Londra după plecarea din UE și se așteaptă să îi consolideze economia cu aproximativ 15 miliarde de lire sterline”. Și La Stampa îl vede drept „primul rezultat adus de premierul britanic acasă după Brexit”. Numai că, privind lucrurile în perspectivă, „Tōkyō este a treisprezecea piață de export pentru Marea Britanie, în timp ce UE este prima”.
(Andrei Suba, RADOR)
