Unele dintre mesajele lansate miercuri de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în discursul său privind Starea Uniunii, ar putea sau ar trebui să aibă un ecou special în România – de la folosirea cu bună credință a fondurilor europene la salariul minim european sau relația transatlantică.
Să începem cu afirmația președintei Von der Leyen potrivit căreia Europa trebuie să se asigure că fondurile din bugetul său sunt protejate în fața corupției. ”Este un țel nenegociabil”. Și să ne amintim că Uniunea Europeană s-a dotat și cu un Parchet, condus de românca Laura Codruța Kovesi, a cărui misiune este tocmai protejarea intereselor financiare ale Uniunii.
O asigurare pentru contribuabilul european dar și un avertisment – în condițiile în care, acum câteva zile, un raport OLAF situa România pe prima poziție în Uniunea Europeană în materie de investigații și recomandări primite privind fraude cu fonduri europene, în cursul anului 2019.
Înainte de sfârșitul lunii, CE va adopta primul raport anual despre situația statului de drept în toate statele membre. Iar președinta Comisiei a spus că acesta ”ar trebui să fie punctul de plecare, pentru a nu mai exista alunecări”.
Cu alte cuvinte, aventuri politice soldate cu derapaje de la statul de drept vor putea fi sancționate financiar de aici înainte, iar România, ca și alte surate central-europene, trebuie să ia act.
Salariu minim european: cum va vota România?
Un alt subiect important pentru România: Comisia Europeană va înainta o propunere legală pentru instituirea unui cadru de salarii minime.
Evident, nu se poate vorbi în acest moment despre un salariu minim unic pe întreg cuprinsul Uniunii Europene. Economiile statelor membre sunt prea diferite. Dar iată că Europa se pregătește să intervină într-un domeniu aflat până acum la latitudinea exclusivă a guvernelor naționale.
Și este totodată un mesaj către antreprenorii români, care n-ar trebui să-și bazeze competitivitatea doar pe nivelul scăzut al salariilor. Un mesaj, de asemenea, și către guvernanți, care n-ar trebui să-și imagineze că vor atrage investiții doar pe baza costurilor reduse cu forța de muncă. Este ceea ce președinta Comisiei a numit ”dumping salarial”.
Cum va răspunde România acestei propuneri a Comisiei?
Acum câteva zile, ministrul Finanțelor, Florin Câțu, le-a comunicat partenerilor că România nu susţine trecerea de la unanimitate la majoritate calificată în ceea ce priveşte modalitatea de adoptare la nivel UE a unor decizii în domeniul impozitării.
Mesajul a venit În contextul în care miniştrii de Finanţe au dezbătut necesitatea unei impozitări echitabile în Uniunea Europeană.
Știm că mai ales în statele Europei Centrale și de Est există o adevărată competiție pentru niveluri de impozitare cât mai joase, în ideea atragerii de investiții. De partea cealaltă, membrii mai vechi și mai bogați ai Uniunii văd în aceasta un fel de ”dumping fiscal”.
Florin Cîţu le-a amintit partenerilor că politica de impozitare reprezintă un element al suveranităţii. Va spune asta și în legătură cu salariul minim European?
Suntem gata de ecologizare?
Un subiect care a dat și va da naștere în continuare la multe dezbateri în România este Pactul Verde, prin care Uniunea Europeană își propune să devină neutră din punct de vedere al emisiilor până în 2050.
Multe regiuni monoindustriale, mari generatoare de emisii de carbon, trebuie să treacă printr-o amplă transformare economică și socială.
Președinta Comisiei a promis că ”nimeni nu va fi lăsat în urmă ” – ceea ce este un semnal încurajator.
Dar mingea continuă să se afle la statele membre, care trebuie să folosească în mod creativ Fondul de Tranziție Justă, dar și capitolele din Bugetul multianual și din programul Next Generation EU care au legătură cu ecologizarea.
Este un element foarte important, de care guvernul ar trebui să țină seama și să propună spre finanțare la Bruxelles proiecte imaginative, care să țină mereu cont de constrângerile ecologice.
Obținerea finanțărilor va fi esențială. Altfel, politic vorbind, există riscul ca populiștii să speculeze dificultățile tranziției din zonele cu grad ridicat de poluare.
Rămânem atlantiști
În sfârșit, o observație legată de viziunea asupra relațiilor transatlantice.
Uniunea Europeană este “pregătită să construiască o nouă agendă transatlantică” indiferent de rezultatul alegerilor prezidențiale din SUA, a spus Ursula Von der Leyen. Ea a adăugat că “Este posibil să nu fim întotdeauna de acord cu deciziile recente ale Casei Albe. Dar vom prețui întotdeauna alianța transatlantică”.
Aceste afirmații, coroborate cu propunerea privind o viitoare lege Magnitski și cu atitudinea fermă față de puteri privind Rusia sau China, indică viitoarea poziționare globală a Uniunii Europene.
România, ca una dintre cele mai pro-atlantiste națiuni din Uniunea Europeană și situată în proximitatea unor zone de conflict poate aduce o contribuție importantă la definirea în continuare a rolului strategic al Uniunii Europene.
RFI – 16 septembrie – Ovidiu Nahoi
