Cu această ocazie cotidianul The New York Times publică un interviu detaliat cu Rubik Ernő, inventatorul cubului. Cubul a fost creat în anul1974 şi de atunci s-a demonstrat faptul că are 43 252 003 274 489 856 000 configuraţii posibile, dar dintre toate acestea doar una singură este corectă. Rubik a explicat că la început nici el nu a fost sigur dacă există o soluţie pentru rezolvarea configuraţiei corecte, dar a fost o mare uşurare pentru el, când după o lună de încercări a găsit algoritmul corect. Abia atunci a hotărât să-şi breveteze invenţia.
Astăzi, recordul mondial de rezolvare a cubului este 3,47 de secunde şi este deţinut din anul 2018 de un tânăr din China. Numai din cubul original s-au vândut peste 350.000 de exemplare, nemaivorbind de variantele contrafăcute. Cubul Rubik a devenit jocul cel mai longeviv din lume, care a fascinat programatori de calculatoare, filosofi, artişti şi despre care s-au scris sute de cărţi. „Este o invenţie genială, o formă de relaxare, un mijloc de învăţare, o provocare intelectuală, un izvor de metafore şi inspiraţie” – scria despre cub Douglas Hofstadter, cercetător de ştiinţe cognitive. Articolul reaminteşte că The New York Times încă din anul 1986 a publicat un studiu despre cubul Rubik în care a afirmat că acesta „a fost un meteor strălucit, dar s-a stins”. Această previziune a fost însă una pripită, pentru că în anii ’90 o nouă generaţie a redescoperit cubul şi a devenit din nou foarte popular. Există campionate pentru rezolvarea cubului contra timp, în timpul saltului cu paraşuta, sub apă, cu ochi închişi, în timpul unei jonglerii etc. Există şi o Uniune Internaţională a Cubului, care organizează anual sute de concursuri.
Székely Ervin, Rador
