Evoluţiile îngrijorătoare legate de pandemia de coronavirus ţin capul de afiş al presei internaţionale. Spitalele din Paris funcţionează în regim de criză, iar Italia înregistrează 4.000 de cazuri zilnice pentru prima dată din luna aprilie încoace, rezumă The Guardian două situaţii critice din Europa. Tot în Franţa, patru noi metropole au intrat în stare de alertă maximă, anunţă Les Echos, în timp ce Le Figaro vorbeşte de 18.129 de cazuri depistate în ultimele 24 de ore. Germania raportează, la rândul ei, o creştere „alarmantă” a cazurilor de coronavirus, iar autorităţile au impus măsuri de limitare a turismului intern într-o încercare de a evita un al doilea val, observă Financial Times. În Marea Britanie, Londra a înregistrat 6.200 de cazuri noi într-o singură săptămână, potrivit Evening Standard, dar autorităţile speră să evite un nou lockdown. Brazilia, a doua cea mai lovită ţară după Statele Unite, a ajuns la 5 milioane de cazuri, remarcă Reuters, iar CNN notează că în Canada, oamenii sunt încurajaţi să stea acasă, în timp ce al doilea val de Covid-19 se înrăutăţeşte. Aceeaşi recomandare, de a sta acasă, este transmisă şi în Rusia, potrivt Irish Times, după ce oficialii au raport 11.493 de cazuri noi. În plus, agenţia rusă Tass vorbeşte despre o tendinţă îngrijorătoare înregistrată în ultimele două săptămâni, şi anume creşterea ratei de infectare în rândul copiilor.
Wiener Zeitung se ocupă de consecinţele sociale ale crizei coronavirusului, constatând o agravare a situației celor aflaţi deja în risc de sărăcie, în special a celor cu probleme de sănătate și a șomerilor de lungă durată, cărora li se adaugă acum şi tinerii și freelancerii. La polul opus, super-bogaţii planetei au devenit şi mai bogaţi, constată France 24, citând un raport al băncii UBS şi al firmei de consultanţă PricewaterhouseCoopers. Potrivit raportului, averile miliardarilor lumii au ajuns la cifra inedită de 10.200 de miliarde de dolari în timpul crizei sanitare, o creştere a bogăţiei care arată modul în care pieţele financiare joacă rolul de accelerator al inegalităţilor. În timpul crizelor, plasamentele în acţiuni – în general considerate mai riscante – se dovedesc aproape mecanic foarte profitabile pentru cei care dispun de mijloace financiare, explică raportul citat de France 24.
Pe plan economic, unul dintre cele mai afectate sectoare este cel restaurantelor şi al industriei de divertisment, în condiţiile în care, după cum constată Irish Times, barurile, cafenelele, sălile de sport şi de spectacol se închid peste tot în Europa. În România, sute de angajați în sectorul HoReCa au protestat, miercuri seara, în București, „acuzând guvernul că nu le protejează industria în fața declinului economic provocat de pandemie într-un moment în care reintră în vigoare vechile măsuri mai stricte de închidere”, scrie Washington Post. Ziarul american mai notează că „Asociația națională a proprietarilor de hoteluri și restaurante, care a sprijinit protestul, a declarat că peste 40% din locurile de muncă oferite de acest sector s-au pierdut din cauza măsurilor de izolare începând din luna februarie, când a apărut pandemia, iar clientela a scăzut cu 70%. Anul trecut, industria ospitalității acoperea aproximativ o zecime din locurile de muncă asigurate de sectorul privat din România, iar contribuția la PIB a acestuia a fost de 5%”.
Pandemia de coronavirus a dominat şi agenda dezbaterii televizate dintre cei doi candidaţi la funcţia de vicepreşedinte al Statelor Unite, Mike Pence, din partea lui Donald Trump, şi Kamala Harris, din partea lui Joe Biden. Potrivit Washington Post, Harris a atacat gestionarea crizei coronavirusului de către Trump, numind-o cel mai mare eşec înregistrat vreodată de un preşedinte american. Discuţiile în contradictoriu au vizat însă şi alte subiecte de la politica faţă de China până la economie, reglementarea sistemului de sănătate publică, regimul de impozitare sau schimbarea climatică, remarcă New York Times. Totuşi, spre deosebire de haotica dezbatere prezidenţială, confruntarea dintre cei doi a fost mult mai civilizată, mult mai asemănătoare cu obișnuitele dezbateri politice, deși a avut loc într-un moment de criză la nivel național, mai comentează New York Times. Deși Trump a revendicat rapid victoria lui Pence în dezbatere printr-un mesaj scurt pe twitter, cele 90 de minute de contre au arătat mai degrabă că ambii adversari au avut momente bune și proaste, în egală măsură, consideră Wall Street Journal, comentând că dezbaterea vicepreședinților a fost plină de critici exprimate coerent, dar și de întrebări lăsate fără răspuns de către ambii candidați. De altfel, Harris şi Pence şi-au apărat poziţiile cu un ochi spre viitorul lor politic, consideră Los Angeles Times, alăturându-se comentariilor din presa americană care îi văd pe cei doi potenţiali candidaţi la alegerile prezidenţiale din 2024. „Totuși, într-o perioadă politică saturată de torentul zilnic al știrilor despre pandemie, marcată de recesiune și de ieșirile unui președinte mereu surprinzător, nu s-a putut constata clar dacă o seară de replici convenționale între doi contracandidați ar putea schimba într-adevăr cursa într-un mod semnificativ”, conchide New York Times.
Încheiem cu două ştiri pozitive tot de pe frontul luptei cu coronavirusul. Comisia Europeană a semnat un acord cadru cu compania farmaceutică americană Gilead pentru achiziţionarea a 500.000 de scheme de tratament cu Remdesivir, cu opțiunea de a dubla cantitatea, anunţă Rainews, amintind că în această fază, Remdesivir este singurul medicament autorizat de Uniunea Europeană pentru tratamentul pacienților cu Covid-19 care au nevoie de oxigen. Il Corriere della Sera analizează modelul Noii Zeelande de a lupta împotriva coronavirusului, în condiţiile în care ţara proclamă că a învins şi cel de-al doilea val. „Reţeta” reuşitei s-ar baza pe „săptămâni de lockdown total la primele semne ale revenirii virusului, cum s-a întâmplat în luna august, şi revenirea completă la viața normală, atunci când pericolul pare să fi trecut”. „Desigur, cu puțin mai mulţi locuitori decât provincia Roma și o densitate a populației comparabilă cu cea a Suediei, unii vor obiecta că este ușor să ții sub control o epidemie. Însă răspunsul oamenilor – elevi, comercianţi, familii – a fost extrem de disciplinat; iar severitatea restricțiilor a fost eficientizată printr-o urmărire permanentă a infectărilor (prin intermediul unei aplicații guvernamentale) și a unui efort de multiplicare a testărilor, precum și printr-o închidere aproape totală a frontierelor, deschise doar cetățenilor și persoanelor cu drept de şedere în ţară”, explică Il Corriere della Sera, conchizând: Modelul este clar: Noua Zeelandă a pus accent pe „eliminarea” virusului, la fel ca în Taiwan, spre deosebire de țări precum Suedia, care vizează în schimb „imunitatea de turmă”.
Carolina Ciulu
