Campania pentru alegerile prezidenţiale din Statele Unite intră pe ultima sută de metri prin dezbaterea finală de joi, văzută de Huffington Post drept una dintre ultimele oportunităţi de mare vizibilitate pentru schimbarea traiectoriei într-o competiţie din ce în ce mai disputată. Cu mai puţin de două săptămâni până la scrutin, democratul Joe Biden conduce în majoritatea sondajelor naţionale, dar are un avantaj strâns în statele care ar putea decide rezultatul cursei. Pe de altă parte, republicanul Donald Trump, care a reuşit o revenire remarcabilă în ultimele zile ale campaniei din 2016, crede că o poate face din nou folosind puterea funcţiei de preşedinte pentru a-și ataca rivalul, mai remarcă Huffington Post. Politico avertizează însă că lucrurile stau diferit faţă de 2016 când Trump se prezenta pe sine drept un om din afară dornic să dărâme întregul sistem. Acum el este preşedintele, subliniază Politico. Atmosfera a fost animată şi de atacurile reciproce între actualul preşedinte şi predecesorul său, Barack Obama. Potrivit BBC, Obama l-a comparat pe Trump cu „unchi nebun” care îi încurajează pe rasişti, în timp ce Trump l-a persiflat pe Obama că şi în 2016 a fost cel mai mare susţinător al lui Hillary Clinton, iar aceasta a pierdut. Însă, după cum remarcă Washington Post, principala linie de atac a lui Obama la adresa lui Donald Trump a fost gestionarea crizei coronavirusului, în condiţiile în care numărul de infectări este iarăşi în creştere. Donald Trump „nu a putut urma nici măcar paşii de bază pentru a se apăra pe sine” de coronavirus, şi acum brusc „este gata să ne protejeze pe noi toţi”, a spus Obama la un miting de susţinere a lui Joe Biden. Or, potrivit CNN, tocmai acesta este motivul pentru care Donald Trump ar putea pierde. Întrebat dacă ar schimba ceva în abordarea crizei coronavirusului, Trump a răspuns „nu prea multe”, exact răspunsul care va explica, în opinia CNN, o eventuală înfrângere a actualului preşedinte.
New York Times scrie despre avertismentul unor importanţi oficiali din sectorul securităţii naţionale americane cu privire la încercările Rusiei şi Iranului de a influenţa ultimele zile ale campaniei prezidenţiale din Statele Unite. Atât Iranul, cât și Rusia au obținut date legate de înregistrarea alegătorilor americani, iar, potrivit FBI, Iranul a trimis alegătorilor mail-uri cu amenințări și mesaje false. Totuşi, nu există niciun indiciu că astfel de acţiuni ar putea afecta în vreun fel rezultatul alegerilor şi nici că sistemele de înregistrare a alegătorilor americani ar fi fost piratate de vreuna din aceste ţări, mai notează New York Times. De altfel, Kremlinul s-a grăbit să respingă toate acuzaţiile la adresa Rusiei privind amestecul în alegerile din SUA, susţinând, prin vocea purtătorului de cuvânt, Dmitri Peskov, citat de agenţia Tass, că acuzaţiile „sunt absolut neîntemeiate”.
Presa de la Moscova urmăreşte însă cu îngrijorare alegerile prezidenţiale din Republica Moldova, unde, după cum titrează Nezavisimaia Gazeta, „se pregăteşte demiterea lui Igor Dodon”, iar „partidele de drepta reorientează țara dinspre Rusia către România”. „Alegerile prezidențiale din Republica Moldova vor avea loc pe 1 noiembrie. Însă adversarii actualului șef al statului, Igor Dodon, care candidează pentru al doilea mandat, încearcă să schimbe cursul campaniei electorale. Partidele de dreapta vor să-și ia revanșa și să elimine de pe terenul politic partidele de stânga, în special Partidul Socialiștilor, al cărui lider informal este Dodon. Cu zece zile înaintea alegerilor, președintele partidului PAS, Maia Sandu, i-a propus președintelui să demisioneze și să se retragă din politică”, scrie Nezavisimaia Gazeta, explicând că argumentul invocat de Maia Sandu este o anchetă efectuată de Centrul „Dosar” și de RISE Moldova în legătură cu „relațiile lui Igor Dodon cu Kremlinul și cu serviciile secrete rusești”. În opinia Maiei Sandu, ancheta „prezentată de mass-media națională, a demonstrat slăbiciunea statului în care președintele poate fi condus din exterior, iar instituțiile statului nu sunt capabile să prevină acest lucru”, mai scrie cotidianul rus. Nezavisimaia Gazeta aminteşte totodată temerile directorului Serviciului de Informații Externe al Federației Ruse, Serghei Narîșkin, care a declarat că Statele Unite pregătesc în Republica Moldova scenariul unei „revoluţii” de tipul maidanului ucrainean. Ziarul îl citează pe activistul pro-rus Igor Tuleanţev, președintele Consiliului obștesc din Republica Moldova „Pentru Patria liberă”, care spune că „imaginea vectorului pro-rusesc este afectată în ultima vreme, deoarece puterea se poziționează ca pro-rusă, însă totodată nu poate rezolva problemele stringente ale țării. În republică se remarcă o tendință de intensificare a tendințelor unioniste – în favoarea unirii cu România”, mai scrie Nezavisimaia Gazeta.
Tot pe subiectul relaţiilor cu Rusia, Jerusalem Post publică opinia fostului premier al României, Viorica Dăncilă sub titlul „Europa trebuie să găsească un nou mod de a trata cu Rusia” şi cu subtitlul „Nu scriu acest comentariu în favoarea Rusiei, chiar dimpotrivă”. „Interesele strategice ale Europei și ale Rusiei mi se par din ce în ce mai conflictuale de la an la an. Influența rusă în afacerile europene este atât agresivă, cât și dăunătoare”, consideră Viorica Dăncilă, argumentând că „acest lucru este dovedit nu numai prin eforturile bine documentate ale Rusiei de a aprinde flacăra naționalismului în Uniunea Europeană, ci și prin sprijinul acordat forțelor pro-ruse din țările partenere cu noi”. „Scopul meu în acest comentariu este de a îndemna Europa să gândească strategic în ce mod își va structura pe viitor relațiile cu Rusia, pentru a-și garanta cel mai bine interesele”, explică Viorica Dăncilă, adăugând că „Europa trebuie să aloce resursele necesare pentru a identifica un nou plan pentru a merge mai departe, astfel încât să se asigure că nu se mai fac greșeli cruciale. Deși trebuie să colaborăm cu siguranță cu Rusia în probleme globale mai extinse, precum controlul armelor nucleare, nu trebuie să ne sacrificăm integritatea sau bunăstarea în acest scop”, mai spune Viorica Dăncilă pentru Jerusalem Post.
Pe frontul crizei coronavirusului, îngrijorările sunt diverse. Cotidianul brazilian O Globo remarcă o „politizare iresponsabilă a pandemiei”, în timp ce, potrivit BBC, britanicii sunt îngrijoraţi că restricţiile generate de carantină i-ar putea lăsa fără curcan pe masa de Crăciun. BBC preia apelul Asociaţiei Britanice pentru Creşterea Păsărilor către autorităţile de la Londra de a permite muncitorilor est-europeni să vină să muncească în abatoarele din Regatul Unit. Potrivit asociaţiei, pentru a preveni o criză de carne de Crăciun, este nevoie de 1000 de lucrători din Polonia, România, Ungaria, Bulgaria, Cehia, Slovacia şi Slovenia întrucât nu există lucrători britanici pregătiţi să facă treaba acestora, explică BBC. Panica cumpărăturilor loveşte din nou şi în Germania, observă Daily Express, detaliind că germanii se grăbesc să-şi facă stocuri de hârtie igienică şi alte produse esenţiale. Tocmai pentru a preveni ca acest fenomen să ia proporţii, Frankfurter Allgemeine Zeitung titrează liniştitor „Există suficientă hârtie igienică pentru toată lumea”. (Carolina Ciulu)/cciulu
