„52 de milioane de infectări cu coronavirus în lume”, titrează agenţia italiană ANSA, detaliind că numărul total al deceselor a depăşit 1,28 de milioane la nivel global. Statele Unite rămân ţara cea mai afectată, cu peste 10 milioane de cazuri și aproape 241.000 de victime, urmate de India și Brazilia, mai notează ANSA, anunţând totodată că Italia, la rândul ei, a depăşit un milion de cazuri de coronavirus. „Marea Britanie este prima ţară europeană care a depăşit 50.000 de decese” titrează The Independent, detaliind că situaţia din spitale este disperată, cu bolnavi care stau chiar şi pe holuri. În Franţa, „guvernul caută un punct de echilibru” constată Le Figaro, explicând că ţara nu va institui noi restricţii faţă de cele existente, dar rămâne în carantină până la 1 decembrie. Premierul Jean Castex i-a avertizat însă încă de pe acum pe francezi să nu plănuiască festivităţi ample de Crăciun.
În România, „gestionarea epidemiei este complicată de instabilitatea politică şi de campania electorală de dinaintea alegerilor parlamentare din 6 decembrie” consideră Magyar Nemzet, comentând că „apropierea alegerilor determină o intensificare a confruntărilor politice, ceea ce duce şi la luarea unor decizii contradictorii în privinţa măsurilor stabilite”. „Situaţia este redată clar de faptul că după ce guvernul a decis închiderea pieţelor alimentare şi a halelor, Camera Deputaţilor a votat pentru deschiderea acestora, supunându-se iniţiativei PSD din opoziţie”, exemplifică ziarul maghiar. Magyar Nemzet avertizează totodată că „presiunea asupra spitalelor din România devine tot mai mare” şi că „în rândul medicilor şi asistenţilor creşte nemulţumirea”. Despre această nemulţumire scrie şi Euronews într-o relatare intitulată „Angajații români din sectorul sanitar demonstrează în cadrul unui “protest al epuizării””. „Demonstranții i-au criticat pe politicieni pentru că nu își respectă promisiunile de a veni în ajutorul angajaților din prima linie a frontului împotriva pandemiei”, explică site-ul european de informaţii, amintind că „în această săptămână, România a adoptat restricții mai dure, având în vedere că numărul cazurilor a crescut la nivelul întregii țări”.
Pentru a reduce şocul economic provocat de restricţiile impuse pentru oprirea pandemiei de coronavirus, Banca Naţională a României s-a angajat să „injecteze lichidități pe piață”, remarcă Reuters, detaliind că BNR a anunţat joi menţinerea ratei dobânzii de referință la 1,50%, așa cum era de așteptat, și a redus rata rezervei minime obligatorii pentru pasivele în valută ale băncilor comerciale la 5% de la 6%.
În Statele Unite, „Tacticile postelectorale ale lui Trump îl plasează într-o companie neplăcută”, consideră New York Times, argumentând că „nerecunoaşterea înfrângerii, reclamarea unor fraude și folosirea unei întregi mașinării guvernamentale pentru a schimba rezultatele alegerilor sunt niște ‘instrumente’ apreciate de dictatori”. „Sunt puține șanse ca Trump să treacă peste legile și peste instituțiile care se îngrijesc ca verdictul alegătorilor americani să prevaleze”, „şi totuși, Statele Unite nu au trebuit niciodată până acum să silească un candidat să accepte o înfrângere suferită cinstit în alegeri. Or, aproape riscând posibilitatea ca el să fie forțat să își părăsească funcția, Trump a rupt tradiția democratică, adânc cimentată de până acum, a unei tranziții fără probleme”, comentează New York Times. Cotidianul american atrage atenţia ca prejudiciile aduse de această încăpățânare a lui Trump ar putea fi de durată şi ar putea ‘crea un model’ pentru populiștii asemănători lui din Europa sau din alte părți ale lumii.
Între timp, presa internaţională continuă analizele asupra viitoarelor relaţii internaţionale sub preşedinţia lui Joe Biden. Astfel, cotidianul grec Eleftheros Typos consideră că „doctrina Biden cu privire la Europa începe cu consolidarea NATO şi blocarea Rusiei”. În planurile noile administraţii de la Casa Albă, NATO va juca un rol central, iar Polonia, România şi statele baltice vor fi întărite prin asistență militară suplimentară din partea SUA și a aliaților. În plus, România și Bulgaria vor juca un rol sporit în evoluțiile de la Marea Neagră, consideră cotidianul elen.
În Republica Moldova, campania electorală pentru turul al doilea al alegerilor prezidenţiale intră pe ultima sută de metri. „În plină pandemie, socialiştii cheamă oamenii la un miting pentru susţinerea lui Dodon”, titrează Jurnal de Chişinău, în timp ce agenţia rusă Tass scrie că actualul preşedinte, Igor Dodon, pregăteşte pentru ziua de vineri o demonstraţie în masă la Chişinău, dând asigurări că vor fi respectate măsurile împotriva Covid-19. Ziarul de Gardă scrie că Maia Sandu, contracandidata de dreapta a actualului preşedinte, a refuzat să participe la dezbaterea televizată din cauza campaniei electorale murdare pe care Dodon a dus-o în această perioadă. Agenţia Info-Prim Neo face o analiză a punctelor forte şi a punctelor vulnerabile ale celor doi finalişti. Astfel, analistul Igor Boţan consideră că în Moldova există o societate divizată și cei doi candidați, de fapt, reprezintă segmente aproape egale. „Un segment „bizantin” al cărui exponent este Igor Dodon, care se bucură de viață, e comunicabil, promite multe etc. Pe de altă parte, este Maia Sandu, un european care vrea disciplină, relativ rigidă, se teme să încalce normele legale și cele morale”. Analistul Vlad Țurcanu constată că Maia Sandu a plecat în campania electorală prelungită din turul doi cu un avantaj moral, care se datorează celor câteva procente peste ale lui Igor Dodon, dar că în miza pentru Președinție va conta în ce măsură va reuși un candidat sau altul să ajungă la electoratul lui Renato Usatîi, clasat pe locul al treilea în primul tur, mai scrie agenţia Info Prim-Neo de la Chişinău.
(Carolina Ciulu – RADOR)
