Motto: „Talentul trece deopotrivă prin suflet şi spirit, n-a putut fi definit de nimeni sigur, există actori culţi şi actori cultivaţi, actori cerebrali care-şi construiesc personajele pe criterii logice. Intuiţia însă, cred că funcţionează într-o sferă limitată de situaţii: în viaţă ca şi în artă. Eu nu ştiu cât talent am, dar ştiu să mă desprind din viaţă foarte mult.” – Colea Răutu
Sâmbătă, 13 mai, se împlinesc 15 ani de la moartea actorului de teatru şi film Colea Răutu. Personalitate artistică de mare valoare, el a avut o carieră de 74 de ani pe scenă, a jucat în peste 70 de filme, a fost prezent în numeroase producţii de televiziune, în spectacole ale Teatrului Naţional Radiofonic, însă a demonstrat şi un talent muzical remarcabil.
Nikolai Rutkovski, pe numele său real, s-a născut la 28 noiembrie 1912, în localitatea Limbenii Noi, judeţul Bălţi, astăzi în Republica Moldova, părinţii săi fiind, tatăl, de origine poloneză, de profesie mecanic de locomotivă, iar mama sa, basarabeancă, era educatoare.
A fost cel mai mare dintre cei patru copii ai familiei, ceilalţi fraţi ai săi fiind Larisa, Natalia şi Valentin.
A fost, mai întâi, elev al Colegiului „Regele Ferdinand” din Chişinău, apoi a studiat la liceul militar din Bălţi, însă tânărul poreclit „Colică” nu a avut o mare atracţie către învăţătură, fiind mult mai pasionat de jocul de fotbal.
La vârsta de 13 ani, Colea pleacă din Chişinău spre Bucureşti, va locui în gazdă la un meşter angajat la Uzinele Mociorniţa şi se încscrie în echipa de fotbal a uzinei.
Având o voce şi un timbru deosebit, Colea Răutu s-a angajat în corul Operei din Cluj, iar mai apoi, în anul 1929, intră în teatru ca figurant la un festival al unei mari actriţe din acea vreme, Nelli Nicolau.
Vizionarea spectacolului de teatru de revistă “Floarea din Hawai”, o premieră muzicală la acea vreme, îi va prilejui aflarea veştii că erau căutaţi tineri pentru a intra în trupa de teatru a lui Emil Bobescu, regizor de spectacole muzicale şi fiul lui Aron Bobescu, cel care înfiinţase prima trupă de operetă din Ţara Românească.
Se va prezenta la selecţie, unde va interpreta melodia “Ocii ciornâi”, iar prestaţia sa artistică va convinge, astfel că Răutu va fi angajat în trupa de teatru, unde va fi distribuit alături de Ion Dacian.
Va renunţa, astfel, la visul său de a juca fotbal, fiind angajat la Teatrul de Revistă “Cărăbuş” al lui Constantin Tănase, mai ales pentru prezenţa în cuplete de factură satirico-socială.
12 februarie 1963
S-a înscris la Conservatorul de Artă Dramatică din Bucureşti, absolvit în promoţia 1947.
Va încânta publicul în mai multe spectacole, însă “Ţi-a ieşit coşaru-n drum”, creat de Gherase Dendrino, pe versurile lui Puiu Maximilian, a fost remarcabil, fiind jucat în peste 150 de reprezentaţii, fiind ovaţionat, în cele mai multe cazuri, la scenă deschisă.
În anii celui de-Al Doilea Război Mondial, se înrolează pe front alături de Constantin Brezeanu, care juca la Teatrul “Nottara”, cei doi cântând şi încercând să ridice moralul ostaşilor armatei române.
Apoi, Colea Răutu va juca la sala Cinema Roxy, aflată pe Strada Lipscani, în spectacole de revistă, alături de Gică Petrescu şi de Jean Moscopol.
În anul 1946, Colea juca în comedia muzicală „Haimanaua bulevardului”, în care interpretarea sa era asimilată unei excelente voci de tenor, în condiţiile în care nu a parcurs niciodată studii muzicale.
Începând cu anul 1952, joacă la Teatrul „Giuleşti”, alături de Ştefan Mihăilescu Brăila, pe această scenă aflându-se până în anul 1968. În această perioadă a jucat şi la Teatrul din Piteşti şi s-a aflat şi pe scena Teatrul Naţional din Bucureşti, la solicitarea lui Sică Alexandrescu.
În 1956, în chiar anul apariţiei televiziunii la noi, apare pe micul ecran într-o emisiune alături de Ioana Radu, Mia Braia şi Gică Petrescu, publicul având ocazia să îl cunoască şi să-i aprecieze calităţile artistice.
Însă Colea Răutu va deveni pasionat de cinema, mai ales după ce a urmărit filmele lui Boris Karloff, actor britanic celebru mai ales pentru rolurile sale din mai multe filme de groază și pentru interpretarea rolului monstrului lui Frankenstein, din anii ’30-’40 ai secolului trecut.
Regizorul Paul Călinescu îl va distribui în rolul ţăranului Ilie Barbu din drama „Desfăşurare” – o ecranizare după nuvela omonimă a lui Marin Preda -, care a avut premiera în anul 1954, aceasta fiind pelicula de debut a lui Colea Răutu, în care un rol principal l-a avut şi regretatul Ernest Maftei.
A urmat apoi o carieră artistică de excepţie, cu roluri preponderent negative, jucate în peste 70 de filme româneşti, coproducţii şi străine, lăsând în cinematografia românească personaje interpretate magistral în filme ca drama „Moara cu noroc” (1955), regia Victor Iliu, rolul Pintea, alături de Ioana Bulcă şi Constantin Codrescu, „Mihai Viteazul” (1970), regia Sergiu Nicolaescu, rolul Sultanului Murad al III-lea, alături de Olga Tudorache, Irina Gărdescu şi Amza Pellea, „Fraţii Jderi” (1974), regia Mircea Drăgan, rolul Grigore Gogolea, alături de Gheorghe Cozorici, Ştefan Velniciuc şi Sebastian Papaiani, „Nemuritorii” (1974), regia Sergiu Nicolaescu, rolul Iusuf Paşa, alături de Amza Pellea, Ion Besoiu şi Sergiu Nicolaescu, „Ştefan cel Mare” (1975), regia Mircea Drăgan, rolul Soliman Paşa, alături de Gheorghe Cozorici, Violeta Andrei şi Gheorghe Dinică, „Pintea” (1976), rolul colonelului, regia Mircea Moldovan, alături de Florin Piersic şi Maria Ploae, „Ultima noapte de dragoste” (1980), regia Sergiu Nicolaescu, rolul căpitanului medic Zafiu, alături de Joanna Pacula şi Vladimir Găitan, „Duelul” (1981), regia Sergiu Nicolaescu, alături de Sergiu Nicolaescu şi Jean Constantin, „Căutătorii de Aur” (1986), regia Alecu Croitoru şi Sergiu Nicolaescu, alături de Ernest Maftei, „Cel mai iubit dintre pământeni” (1993), regia Şerban Marinescu, rolul Traian Petrini, alături de Dorel Vişan, Gheorghe Dinică şi Ștefan Iordache, sau serialul de televiziune „Toate pânzele sus!” (1986), regia Mircea Mureşan, rolul Spânu, alături de Sebastian Papaiani, Ion Besoiu, Ilarion Ciobanu.
Melodia „Hai coșar, coșar”, intrepretată de Colea Răutu, se află pe coloana sonoră a filmului „De trei ori București”, din 1967, format din trei povestiri cinematografice distincte a căror acțiune se desfășoară în București, cele trei părți fiind scrise și realizate de trei regizori diferiți: Partea I – „Întoarcerea” de Mihai Iacob, Partea a II-a – „Aterizare forțată” de Horea Popescu şi Partea a III-a – „București” de Ion Popescu-Gopo.
De asemenea, el a jucat şi în alte seriale de televiziune româneşti şi străine – „Die Lederstrumpferzählungen” (RFG, 1970), „Lupul mărilor” (Austria, 1971), „La Révolte des Haidouks” (Franţa/România, 1972) sau „Atkins” (RDG, 1985).
Colea Răutu a fost şi un apropiat colaborator al Teatrului Naţional Radiofonic, printre spectacolele întregistrate de acesta la radioul public aflându-se „Gaiţele” de Alexandru Chiritescu, adaptarea: Mariana Pârvulescu, regia artistică: Mihai Pascal, regia muzicală: Livio Bellegante, regia tehnică: ing. Ion Mihăilescu, o înregistrare din anul 1966 avându-i în distribuţie şi pe Silvia Dumitrescu Timică, Maria Wauvrina, Nineta Gusti, Stela Popescu, Carmen Stănescu, Nataşa Alexandra, Eugenia Popovici, Alexandru Giugaru, Coca Andronescu şi Dem Rădulescu, „Pentru cine bat clopotele” de Ernest Hemingway, dramatizare de Nicolae Neagoe, regia artistică: Dan Puican, regia de studio: Rodica Leu, regia muzicală: Nicolae Neagoe, regia tehnică: ing. Andrei Sireteanu, o înregistrare din anul 1985 avându-i în distribuție şi pe Ion Caramitru, George Constantin, Mitică Popescu, Dorina Lazăr, Șerban Cellea, Dana Dogaru, Radu Panamarenco, Dumitru Chesa, Candid Stoica, Mircea Albulescu, Mihai Dinvale, Gheorghe Pufulete, „Departe de lumea dezlănţuită” de Thomas Hardy, traducere de Bianca Zamfirescu şi Eugenia Popescu Ciucea, dramatizare de Nicolae Neagoe, regia artistică: Dan Puican, regia de studio: Janina Dicu, regia muzicală: Nicolae Neagoe, regia tehnică: Vasile Manta, o înregistrare din anul 1991 avându-i în distribuţie şi pe Dana Dogaru, Florin Zamfirescu, Adrian Pintea, Victor Rebengiuc, Mirela Gorea, Ana Ciontea, Elena Nica Dumitrescu, Radu Panamarenco, Valentin Teodosiu, Candid Stoica, Nicolae Călugăriţa, Dan Bobe.
Marele nostru actor a publicat numeroase articole pe tema teatrului şi filmului, a fost membru al Uniunii Cineaștilor și al Uniunii Teatrale din România – UNITER.
El s-a îndrăgostit în tinereţe de echipa de fotbal Rapid Bucureşti şi a rămas, pentru întreaga sa existenţă, un susţinător fervent al echipei alb-vişinii.
Pentru realizările sale artistice deosebite, Colea Răutu a fost recompensat cu numeroase premii şi distincţii: titlul de Artist Emerit, Ordinul Meritul Cultural clasa a III-a (1967) „pentru merite deosebite în domeniul artei dramatice”, premiul ACIN pentru întreaga activitate (1988), Premiul la Festivalul de film de la Karlovy-Vary, Premiul Festivalului de film de la Moscova, a fost unul din laureaţii Galei „Vârsta de Aur” (2001), ai Premiilor Naţionale în Domeniul Teatrului şi Galei Premiilor în Cinematografie (Premiul de Excelență în Cinematografia Românească, 14 mai 2002), iar la 30 mai 2002 a fost decorat cu Ordinul Naţional Steaua României în grad de Cavaler, alături de alţi actori, „pentru prestigioasa carieră artistică şi talentul deosebit prin care au dat viaţă personajelor interpretate în filme, dar şi pe scenă, cu prilejul celebrării unui veac de film românesc”.
Actorul Colea Răutu a murit la 13 mai 2008, la Spitalul Universitar de Urgenţă din Bucureşti, la vârsta de 95 de ani, în urma unor complicaţii provocate de o boală incurabilă, fiind înmormântat cu onoruri militare, la Cimitirul Bellu din Bucureşti, pe Aleea Actorilor.
Nichita Stănescu l-a numit pe Colea Răutu „actorul de geniu” şi „un om dizolvat total în omenie.”
