Revista presei internaţionale
RADOR (5 ianuarie 2021) – Criza coronavirusului, cu accent pe uriașele eforturi de vaccinare a populației la nivel global, procesul de confirmare a președintelui-ales al Statelor Unite dar și problemele apărute în relația UE-Marea Britanie după Brexit se află în centrul atenției presei internaționale. Pe fondul menținerii la un nivel ridicat a numărului de îmbolnăviri cu noul coronavirus, mai multe țări anunță înăsprirea măsurilor de combatere a pandemiei. Astfel, Marea Britanie își va prelungi carantina generalizată până în luna martie, după ce inițial premierul Boris Johnson anunțase un lockdown pana la jumătate lunii februarie, informează The Telegraph. Britanicii nu vor mai putea ieși din casă decât pentru situații urgente. În paralel, Scoția a anunțat carantină până la sfârșitul lui ianuarie, scrie presa de peste Canalul Mânecii. Tot pentru același interval anunță prelungirea restricțiilor și Germania, după cum informează Reuters. Măsurile avute în vedere de Berlin se referă la restricționarea călătoriilor neesențiale sau limitarea întâlnirilor publice la doar o persoană din afara gospodăriei.
După ce a autorizat în decembrie utilizarea vaccinului produs de Pfizer/BioNTech, Agenția Europeană a Medicamentului are programată pentru miercuri o nouă rundă de discuții privind autorizarea vaccinului Moderna. Inițial reuniunea trebuia să aibă loc pe 12 ianuarie, a fost devansată pentru 4 ianuarie, însă până la urmă decizia a fost amânată pentru miercuri, 6 ianuarie, menționează France24. Amânarea vine pe fondul criticilor la adresa reacției lente a blocului comunitar în privința distribuirii vaccinului. „Deși a lansat campania de vaccinare pe 27 decembrie, progresul Uniunii Europene a fost mult mai lent decât cel al Statelor Unite, Marii Britanii sau Israelului”, reține France24. De altfel, Israelul este printre primele țări care au autorizat utilizarea vaccinului produs de compania Moderna, primele doze urmând sa ajungă în cursul acestei luni, a declarat ministrul israelian al sănătății citat de Jerusalem Post.
Procesul de separare a Marii Britanii de Uniunea Europeană nu întârzie să își facă simțite primele efecte, scrie The Guardian. Mai mulți cetățeni britanici nu au putut intra pe teritoriul unor state membre ale Uniunii, precum Olanda, Spania sau Germania, după 1 ianuarie. Motivele invocate au fost de ordin medical sau legate de documentele de călătorie. La intrarea în Olanda, a fost invocat faptul că cetățenii britanici nu mai beneficiază de excepțiile legate de COVID-19 privind călătoriile neesențiale din afara UE, în timp ce deplasările către Spania au fost afectate pentru că liniile aeriene au reclamat faptul că documentele de rezidență pre-Brexit nu mai erau valabile, precizează The Guardian.
În Statele Unite, Congresul este așteptat miercuri să certifice votul din Colegiul Electoral, în urma alegerilor prezidențiale din noiembrie. „Considerată pasul final al procesului electoral început în urmă cu două luni, certificarea votului ar putea dura mai mult și ar putea fi mai dificilă decât în mod normal”, comentează NBC News. Mai mulți membri ai Congresului intenționează să profite de procedura de certificare a votului pentru a ridica obiecții referitoare la victoria lui Biden, într-o ultimă încercare de a-l menține pe Trump la Casa Albă. Este de așteptat ca obiecțiile să fie respinse însă ele ar putea transforma o ceremonie de obicei scurtă într-un eveniment care ar putea dura ore sau chiar zile”, precizează NBC News. Ceremonia din Congres vine pe fondul unui scandal legat de o înregistrare publicată de Washington Post și atribuită președintelui Donald Trump, în care acestuia îi cere secretarului de Stat din Georgia să „găsească suficiente voturi” pentru a răsturna rezultatul alegerilor în acest stat. Aproape 200 de mari proprietari de companii americane cer Congresului să recunoască victoria lui Biden, arătând că „E timpul ca ţara să meargă înainte”. La Libre Belgique scrie că „patroni de bănci, fonduri de investiții, companii de consultanță sau companii aeriene, dintre care mai multe sunt cotate în Dow Jones” atrag atenția într-o scrisoare deschisă că tentativele de a împiedica sau întârzia proces pe preluare a mandatului prezidențial „sunt împotriva principiilor esenţiale ale democraţiei noastre”. Semnatarii, printre care reprezentanți ai Pfizer, Microsoft, Goldman Sachs, Deutsche Bank USA, Mastercard, Lyft, Moody’s, Ernst & Young, liga națională de baschet NBA, „fac apel la cele două partide să susţină echipa care intră în funcţie în confruntarea cu cea mai gravă criză sanitară şi economică din istoria modernă”, mai notează La Libre Belgique.
Mutându-și atenția dinspre Statele Unite spre zona Orientului Mijlociu, ziarul elvețian Le Matin reține faptul că „șase ţări arabe din Golf au semnat un acord de solidaritate şi de stabilitate”. Arabia Saudită, Omanul, Kuwaitul, Bahrainul, Emiratele Arabe Unite şi Qatarul „au ratificat o serie de documente pentru a-şi uni forţele şi a promova regiunea”, a declarat prinţul moştenitor saudit Mohammed bin Salman la deschiderea, marţi, a summitului anual al acestei organizații regionale, destinat să pună capăt unei dispute de peste trei ani cu Qatarul. „În iunie 2017, Arabia Saudită şi trei ţări aliate – Emiratele Arabe Unite, Bahrain şi Egipt – au rupt legăturile cu Doha, acuzând-o că susţine grupări islamiste, că se înţelege prea mult cu adversarii lor iranieni şi turci şi că produce tulburări în regiune. Qatarul, care a negat aceste lucruri tot timpul, se declară victimă a unei blocade şi a unui atentat la suveranitatea sa”, amintește Le Matin.
Florin Matei, Agenția de Presă RADOR
