Asaltul asupra legislativului american a protestatarilor însufleţiţi de Donald Trump continuă să preocupe pe politicienii şi jurnaliştii. Sunt mai multe întrebări la care trebuie formulate răspunsuri: incidentul de miercuri a fost un epizod trecător în viaţa SUA, sau reprezintă începutul sfârşitului democraţiei americane? Cum vrea să potolească Joe Biden furia simpatizanţilor lui Donald Trump? Partidul Republican se va distanţa de „trumpism” sau se scindează?
„Explozia” era previzibilă
Capitolul – acest simbol a democraţiei americane – ultima dată a fost atacat în 1814, atunci când trupele britanice – în timpul războiului americano-britanic – au intrat şi au devastat sediul legislativului. În 2001 organizaţia teroristă al-Kaida plănuia un atac aerian asupra clădirii în 11 septembrie.
Cu toate acestea nu putem considera o surpriză ceea ce s-a întâmplat. Aşa cum am scris, dezbinarea ideologică, culturală, etnică şi rasială a societăţii se adânceşte de ani de zile şi acest fenomen este relevat şi de sondajele de opinie. Centrul politic se îngustează treptat, comunicarea dintre simpatizanţii celor două partide mari coboară la un nivel din ce în ce mai mic, chiar şi interpretarea realităţii a devenit subiectivă. Pe acest fond a apărut pe scena politică Donald Trump ca un politician care dezbina şi mai mult societatea, pe care nu l-au interesat normele democratice şi regulile jocului democratic, cel care a fost gata să lanseze atacuri verbale sau chiar reale împotriva oricărei instituţii democratice a statului. Trump nu a avut niciodată reticenţa să cocheteze cu organizaţii extremiste dintre cele mai dure şi violente. Toate aceste fenomene au fost amplificate de polarizarea mass mediei, de răspândirea cu repeziciune a ştirilor false şi a teoriilor conspiraţioniste în mediul online. Nu este o surpriză că şi contrareacţiile la această atitudine politică au devenit din ce în ce mai radicale şi manifestaţiile BLM (Black Lives Matter) câteodată au degenerat în violenţă.
Presa americană a avertizat cu câteva luni înainte de alegeri că în cazul în care Trump va pierde alegerile, îi va acuza de fraudă pe democraţi. La fel au existat previziuni că organizaţiile de extremă dreaptă, cei care în ultimele luni au desfăşurat câteva marşuri demonstrative, se pot dezlănţui. Aşa cum rezultă din recenzia publicată de The Economist potrivit politologilor grupurile care proclamă superioritatea albilor au devenit mai active decât oricând după 1990, în anul trecut 48 de oameni au fost ucişi din motive rasiale. Cu această concluzie sunt de acord şi şefii FBI şi reprezentanţii Ministerului Securităţii Interne. Ambeţe instituţii au declarat că aceste grupări reprezintă o ameninţare activă, şi numărul victimelor acestora arată un trend crescător. Cercetătorul terorismului al Institutului Brookings au opinat înainte de alegerile prezidenţiale că „Nu putem să ştim cât de mult vor degenera lucrurile, dar probabilitatea violenţelor este mai mare decât în cazul alegerilor precedente”. Cu câteva zile înainte de incidentele de miercuri un specialist a analizat şansele izbucnirii unui război civil.
Realizatorul unui sondaj făcut în octombrie a ajuns la concluzia că 86% dintre americani se aşteaptă la mari demonstraţii violente după alegeri, şi 77% dintre respondenţi erau sceptici în privinţa cedării paşnice a puterii. Chiar şi 43% dintre republicani au fost de părere că grupările rasiste care proclamă superioritatea albilor vor îndemna la violenţe după alegeri.
Misiunea lui Joe Biden
Joe Biden nu întâmplător a vorbit mereu în timpul campaniei electorale şi chiar şi în cursul incidentelor de miercuri de necesitatea unificării Statelor Unite. Sarcina lui este foarte grea, nu doar din cauza situaţiei moştenite, dar şi din cauza inegalităţilor sociale, a rasismului sistemic din Statele Unite. În plus, chiar dacă democraţii au cucerit şi Senatul şi au majoritate în Camera Reprezentanţilor, implementarea unor reforme economice şi sociale care ar putea contribui la calmarea spiritelor va fi un proces foarte greu, pentru că nici în interiorul Partidului Democrat nu există un consens deplin. Viitorul vicepreşedinte, Kamala Harris şi fostul candidat la prezidenţiale, senatorul de Vermont, Bernie Sanders doresc o politică de stânga mai pronunţată, în timp ce influentul senator democrat Joe Manchin nu este de acord cu extinderea sistemului de protecţie socială şi cu creşterea impozitării.
Ce se va întâmpla în Partidul Republican?
Deşi contracandidaţii lui Trump în Partidul Republican înainte de alegerile din 2016 l-au criticat foarte dur pe acesta, după alegerea lui partidul a căzut la pace cu antreprenorul imobiliar. Tactica găsită a fost ca Trump – cu ajutorul retoricii sale populiste – va mobiliza baza electorală care s-a îndepărtat de mainstream-ul politic, şi nutreşte oarece repulsie faţă de discursuri elitiste, iar în timpul acestui „reality show” al preşedintelui elita partidului republican va guverna liniştit.
Nicio clipă însă nu s-a întâmplat aşa pentru că Donald Trump nu a cedat nici pentru o secundă pârghiile puterii nimănui. Trump nu doar în vorbe, dar şi în fapte a început măcinarea democraţiei americane, mai ales în ultimele luni ale mandatului său. Acest fenomen a determinat pe reprezentanţii diferitelor profesii, să formuleze miercuri o scrisoare, care a fost semnată de sute de academicieni. Aceştia au subliniat că natura democraţiei trebuie imaginată ca o scară pe care America sub Trump a coborât continuu. Semnatarii o consideră deosebit de periculos faptul că Trump i-a legitimat pe adepţii săi o serie de lucruri, care pot împiedica funcţionarea mecanismelor democratice, cum ar fi nerecunoaşterea pierderii alegerilor, sabotarea cedării paşnice a puterii etc. Cu aceste acte Trump a creat un precedent periculos, care poate să fie continuat de urmaşii săi în funcţie.
După incidentele de miercuri Partidul Republican trebuie să aleagă: merge în continuare pe drumul „trumpist” ca să nu piardă electoratul cucerit de acesta (74 de milioane de oameni l-au votat pe el care este al doilea cel mai mare scor în istoria Americii), sau se dezice de el pentru a păstra GOP-ul în interiorul jaloanelor democratice. O a treia posibilitate – previzionată de politologul Dan Dungaciu – ar fi sciziunea Partidului Republican, în sensul că o aripă sub conducerea lui Donald Trump ar crea un nou partid mai radical şi mai populist decât actualul.
Este prea devreme să anticipăm care dintre aceste scenarii se vor realiza. Însă rezultatele alegerilor pentru Senat din Georgia sunt un indiciu, în sensul că trumpismul are limitele sale. În noiembrie Georgia – care este un fief republican şi unde din 1992 niciodată nu a câştigat un candiadat al Partidului Democrat la alegerile prezidenţiale – Joe Biden a câştigat cu o diferenţă minimă. În 5 ianuarie Raphael Warnock şi Ion Ossof au câştigat cu un avans mai mare, ceea ce înseamnă că retorica agresivă a lui Trump şi invocarea fraudării alegerilor prezidenţiale nu au avut efectul scontat. Probabil tocmai din această cauză din ce în ce mai mulţi republicani au început să-l critice pe Trump – notează CNN. Dacă la acestea adăugăm pierderea alegerilor prezidenţiale şi rezultatul sub aşteptări la alegerile parlamentare parţiale din 2018, atunci devine evident că eficienţa politicii spectaculoase a lui Trump este totuşi redusă.
O altă întrebare crucială este că ce se va întâmpla cu Donald Trump? Potrivit surselor Politico pentru preşedintele din tot circul care a urmat alegerilor prezidenţiale cel mai important lucru a fost ca el să rămâne în centrul atenţiei şi sunt semne că de aceeaşi dorinţă de a rămâne un actor politic important îl va anima şi după 20 ianuarie. Această ipoteză întăreşte faptul că în ultimele sale declaraţii – deşi promite un transfer paşnic de putere – tot nu renunţă la ideea că alegerile au fost fraudate şi promite că va lupta pentru ca „dreptatea să iasă la iveală”. Dacă va fi aşa, acest lucru favorizează ori „trumpizarea” Partidului Republican, ori scindarea partidului.
O altă ipoteză a creionat Dana Neacşu, doctor în filozofie, lector la Columbia Law School din New York, profesor adjunct la Barnard College. Ea spune că nu poate fi exclusă ipoteza că Trump prin provocarea haosului în Capitoliu a vrut să întărească poziţia sa de negociere pentru viitor. Cu alte cuvinte el a oferit retragerea susţinătorilor săi pentru garanţia că nu trebuie să răspundă în faţa justiţiei pentru ce a făcut. Faptul că preşedintele e preocupat de o asemenea eventualitate este întărit de informaţiile CNN pe surse potrivit cărora Trump îi consultă pe juriştii săi, dacă poate să dea în calitate de preşedinte clemenţă pentru sine şi pentru membrii familiei lui.
Székely Ervin, RADOR
