Lumea este prinsă într-un „paradox pandemic”, titrează Washington Post, vorbind despre o cursă între răspândirea noilor variante mai virulente ale coronavirusului şi administrarea vaccinurilor, al căror ritm lent de producţie ameninţă cu adâncirea crizei în Statele Unite şi Europa. „Acest paradox, în care comunităţi întrevăd un sfârşit odată cu vaccinul, dar, în acelaşi timp, sunt chemate să respecte măsuri restrictive în faţa unei noi ameninţări, provoacă tensiune, anxietate, oboseală şi confuzie”, a explicat joi directorul pentru Europa al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, Hans Kluge, citat de Der Standard. Kluge a avertizat totodată că o relaxare prematură a restricţiilor este o „strategie proastă”, în condiţiile în care ratele de infectare sunt încă prea mari, iar sistemele de sănătate sunt încă puternic împovărate. Şi Israelul, „campionul mondial la vaccinării, raportează o situaţie sanitară foarte îngrijorătoare, avertizând că „Al treilea val este mai complex”, notează La Libre Belgique. În ciuda unei carantine stricte, instituite la sfârşitul lunii decembrie, dar şi a faptului că circa 30% din populaţie a primit o doză de vaccin, iar 15% au primit deja două doze, totuşi infectările şi spitalizările nu scad, în condiţiile răspândirii noilor tulpini, atenţionează cotidianul belgian.
„În România, Biserica Ortodoxă îndeamnă credincioșii să se vaccineze împotriva Covid”, titrează La Croix. Ziarul francez remarcă totodată că deşi „în mod oficial, Biserica susține vaccinarea împotriva coronavirusului și laudă măsurile de prevenție, totuși închide ochii la practicile nu foarte anti-covid”. Astfel, la slujba la care a asistat reporterul cotidianului francez, mulți credincioși nu păreau prea preocupați de distanțarea socială, împărtășindu-se din aceeași linguriță şi sărutând icoanele. „Practici ce nu par a fi în concordanță cu linia oficială a Bisericii”, care „încurajează în mod deschis credincioșii să respecte măsurile de distanțare”, mai notează La Croix.
„Corupţia ucide în timpul pandemiei de coronavirus”, titrează Politico, citând un raport al Transparency International, potrivit căruia ţările cu un nivel mai ridicat de corupţie tind să cheltuiască mai puţin din PIB pentru îngrijirea sănătăţii. „Corupţia deturnează fonduri din investiţiile necesare pentru îngrijirea sănătăţii, lăsând comunităţile fără medici, echipamente, medicamente şi, în unele cazuri, fără clinici şi spitale”, subliniază Transparency International. Balkan Insight observă că „percepția asupra corupției se înrăutățește în Balcani și în Europa Centrală”, explicând că, în ciuda câtorva excepții, majoritatea țărilor din Europa Centrală şi de Sud-Est fie au rămas pe aceeaşi poziţie, fie au înregistrat regrese în clasamentul Indicelui global al percepției corupției pentru anul 2020. Astfel, România a obținut 44 de puncte, la fel ca anul trecut, și împarte locul 69 împreună cu Bulgaria și Ungaria. Potrivit Politico, raportul s-a concentrat însă asupra Poloniei, unde „liderii guvernamentali exploatează criza de COVID-19 pentru câştig politic, subminând democraţia, drepturile omului şi eforturile anticorupţie”, după cum susţine Transparency International.
Polonia este şi scena unor mari tensiuni interne, remarcă agenţia italiană ANSA, explicând că după ce guvernul de la Varșovia a anunțat publicarea în Monitorul Oficial a controversatei decizii a Curții Constituționale poloneze, care impune o interdicție aproape totală a avortului, grupul de protest Greva Femeilor a răspuns imediat și a convocat o manifestație în masă chiar în fața sediului Curții Constituționale și în 20 de orașe din țară. Astfel, mii de femei, adolescente și susţinători revoltați ai acestora s-au întors miercuri seară în stradă în pofida frigului, notează New York Times, amintind totodată de masivele proteste anterioare împotriva acestei decizii care interzice întreruperea sarcinilor chiar şi în cazul constatării unor anomalii fetale.
La nivel european, criza politică din Italia generează îngrijorări legate de utilizarea resurselor primite de la Fondul European de Redresare, constată Financial Times. Instabilitatea provocată de demisia premierului Giuseppe Conte din această săptămână survine într-un moment extrem de delicat. Nu doar că Italia se luptă cu pandemia de Covid-19 și cu o grea recesiune, dar ea se află totodată și în centrul ambițioaselor planuri de relansare a economiei pe baza celor 200 de miliarde de euro primite din Fondul de redresare al UE, detaliază Financial Times. Publicaţia economică avertizează că un eşec al Italiei de a implementa reformele necesare ar putea avea un impact negativ asupra succesului acestui fond care „a fost salutat drept un moment crucial pentru solidaritatea paneuropeană”.
În privinţa economiei României, Euractiv titrează că „Deficitul bugetar al României a urcat la 9,8% din PIB”. Remarcând că pentru prima dată în istorie, deficitul României a trecut de 100 de miliarde de lei, site-ul paneuropean de ştiri aminteşte că România avea un deficit mare și înainte de pandemie, iar Comisia Europeană începuse o procedură de deficit excesiv contra ei, în prezent suspendată din cauza pandemiei. Sub titlul „Degradarea ratingului României, o sabie a lui Damocles deasupra leului românesc”, ziarul Capital din Franţa scrie că proiectul de buget pentru anul în curs este aşteptat cu nerăbdare de agenţiile de rating, care vor stabili dacă România își poate menține în mod sustenabil ratingul de „recomandat pentru investiţii”. „Un răspuns negativ la această întrebare ar avea un impact defavorabil asupra monedei românești”, avertizează Capital. (Carolina Ciulu)/cciulu/sdm2
