„Astăzi, 19 februarie, aniversăm 145 de ani de la nașterea marelui sculptor Constantin Brâncuși. Este un moment bun să ne oprim măcar o clipă și să îi admirăm creațiile și să fim recunoscători pentru ce a lăsat omenirii.
Constantin Brâncuși este mult mai aproape de noi decât ne-am aștepta. Găsim o parte din operele sale la Muzeul Național de Artă al României, la Târgu Jiu, pe social media unde sunt postate fotografii și filme al lucrărilor sale, iar cărțile despre viața sa și alte filmele documentare sunt la îndemâna oricui. Orice persoană care dorește să-și prioritizeze importanța cunoașterii, va găsi în spatele fiecărei lucrări a lui Constantin Brâncuși o poveste frumoasă.
Universalitatea operelor sale, viziunea sa artistică, noul limbaj adus în arta plastică au inspirat multe generații. Ca sa folosim un limbaj uzual al tinerilor de azi, putem spune că Brâncuși a fost un influencer în vremea lui, dar și pentru generațiile viitoare.
Recunoașterea lui Brâncuși din partea statului român a venit târziu, iar consecința se poate vedea în numărul restrâns de lucrări semnate de el în muzeele românești. Poate că generațiile de dinainte nu au conștientizat importanța sau nu au valorificat adecvat lucrările lui Constantin Brâncuși, însă noi nu vom repeta astfel de greșeli.
În urmă cu 3 ani, a fost depus dosarul de nominalizare a Ansamblului Monumental realizat de Constantin Brâncuşi la Târgu Jiu, pentru a fi înscris pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Este singurul ansamblu monumental de for public al sculptorului Constantin Brâncuși, iar demersurile pentru ca acesta să devină patrimoniu UNESCO vor continua și în timpul mandatului meu. În comitetul de anul acesta, se discută problematica monumentelor de război, mai multe la număr, pentru care există depuse dosare de înscriere pe lista patrimoniului mondial. Printre acestea se numără și Ansamblul Monumental realizat de Brâncuși, dedicat jertfei supreme a soldaților, jandarmilor, cercetașilor și civililor din Târgu Jiu, care au murit eroic apărând orașul, în bătălia de la podul Jiului din 14 octombrie 1916, în timpul Primului Război Mondial. Așteptăm – atât noi cât și alte state cu astfel de dosare – ca în urma discuției din Comitetul Patrimoniului Mondial să avem îndrumări cu privire la continuarea procedurii de înscriere, respectiv trecerea la următoarea etapă, cea de evaluare.
De referință pentru patrimoniul cultural rămâne Ansamblul monumental „Calea Eroilor” datorită operelor care îl definesc: Masa Tăcerii, Aleea Scaunelor, Poarta Sărutului, Coloana fără Sfârșit, alături de cele mai cunoscute creații ale sale: „Cuminţenia Pământului”, „Pasărea Măiastră”, „Domnişoara Pogany” sau „Rugăciunea”.
Constantin Brâncuși rămâne unic și inegalabil, un artist complex care a determinat specialiști români și străini să se specializeze în cercetarea și aprofundarea artei sale, așa-numiții brâncușiologi.
În semn de recunoștință pentru geniul său creator, cunoscutul sculptor Ion Irimescu i-a realizat două statui, pe care le putem vedea în parcul Herăstrău din București și la Târgu Jiu.
România are în artistul Constantin Brâncuși un ambasador unic în lume, care continuă să ne reprezinte cu cinste și mare onoare, chiar și după trecerea sa în neființă.
Pentru că trebuie să învățăm din experiențele trecutului, încurajăm și susținem artiștii contemporani, iar anul trecut, Ministerul Culturii a demarat, prima dată după 12 ani, un program de achiziție de artă contemporană în valoare de 2 milioane de lei. Acesta s-a desfășurat prin Muzeul Naţional de Artă Contemporană și a avut ca rezultat achiziționarea a 167 de lucrări semnate de 100 de artiști români contemporani. Intenționăm să reluăm acest proces și anul acesta, și în anii următori, deoarece asigurăm astfel o reprezentare corectă a curentelor contemporane românești în spațiul muzeal, recompensând totodată artiștii pentru munca lor. Pe lângă programul de achiziție de artă, Ministerul Culturii va finanța și burse de creație pentru formarea următoarei generaţii de tineri artişti plastici, dar și pentru o reprezentare corectă a curentelor contemporane românești în spațiul muzeal. Prin astfel de inițiative va creşte cota de piaţă a creatorilor, inclusiv pe plan internaţional, dar și patrimoniul statului român. Mai mult, se certifică astfel calitatea operelor prin achiziţia acestora şi se oferă o garanție inclusiv pentru investitorii străini.”
