Criza coronavirusului, cu accent pe eforturile globale pentru vaccinare, relațiile politice la nivel european dar și pe axa SUA-China, alături de cele mai recente evoluții în cazul uciderii ziaristului saudit Jamal Khashoggi sunt teme centrale abordate de presa internațională. Pe fondul unei creșteri accentuate a numărului de noi îmbolnăviri, Cehia și Slovacia vor primi câte 100.000 de doze suplimentare de vaccin de la Uniunea Europeană, anunță The Guardian. Cele două țări înregistrează cele mai multe cazuri de îmbolnăviri raportat la numărul populației și rămân fără locuri libere în spitale. În ultimele șapte zile, Slovacia a înregistrat 112 decese la un milion de locuitori iar Cehia a înregistrat 95,5 decese la milionul de locuitori, mai arată The Guardian. Italia a instituit noi măsuri de restricție, în vigoare până pe 6 aprilie, anunță agenția Ansa. Ministrul Sănătății a anunțat că premierul a semnat decretul privind noile măsuri, pe fondul creșterii curbei îmbolnăvirilor și al răspândirii tulpinilor britanică, sud-africană și sud-americană. Astfel, „în zona roșie, școlile de toate nivelurile vor face lecții online, precum și în teritoriile în care rata de incidență a virusului este egală sau mai mare de 250 la 100.000 de locuitori”. În România, numărul persoanelor vaccinate a depășit miercuri un milion, scrie portalul de știri Origo din Ungaria. „Persoana care a primit vaccinul cu numărul de un milion în Spitalul Universitar din Bucureşti, a fost o femeie de 86 de ani cu handicap motor, dar care – în opinia medicilor săi – se bucură de o sănătate mintală excepțională. Vaccinul a fost administrat de către medicul militar Valeriu Gheorghiţă, coordonatorul campaniei de vaccinare, în prezenţa primului ministru Florin Cîţu”, arată Origo.hu. Pe fondul cererii foarte mari de vaccinuri, oferta pare să vină de pe piața neagră dar poate fi înșelătoare, după cum notează Le Figaro. Poliția a confiscat 2.400 de doze de vaccin contrafăcute în Africa de Sud, în timp ce o rețea care distribuia vaccinuri false a fost destructurată în China, precizează Interpol, avertizând că acesta este „doar vârful aisbergului”.
La nivel politic european, prim-ministrul ungar, Viktor Orban, anunță că îşi retrage eurodeputaţii Fidesz din grupul parlamentar al Partidului Popular European (PPE). La Libre Belgique informează că decizia vine „după modificarea de către acest grup, cel mai important din Parlamentul European, a regulamentului său, pentru a putea suspenda sau exclude o delegaţie naţională”. Într-o scrisoare adresată şefului grupului PPE, germanul Manfred Weber, Viktor Orban arată că modificarea regulamentului este „o acţiune ostilă la adresa Fidesz şi a alegătorilor noştri”. „Această plecare pune capăt unei telenovele de mai mulţi ani: excluderea Fidesz a fost cerută de mai multe ori în PPE, din cauza luărilor de poziţie virulente anti-UE şi a măsurilor considerate drept încălcări ale drepturilor fundamentale. Partidul ungar este deja suspendat sine die din martie 2019 din PPE. De atunci, Fidesz nu mai are dreptul să participe la reuniunile PPE, este privat de drepturile de vot şi nu poate prezenta candidaţi la posturi interne”, comentează La Libre Belgique.
Presa internațională continuă să se ocupe de rivalitatea politică și economică dintre Washington și Beijing. „China s-a infiltrat deja în instituțiile Americii”, titrează de peste ocean publicația The Hill, comentând că „una dintre cele mai mari amenințări la adresa securității noastre naționale și economice s-a infiltrat deja în toate aspectele societății noastre – influența Partidului Comunist din China (PCC). Susținut de o considerabilă generozitate financiară și acționând prin organizații interpuse aparent inofensive, PCC restricționează cu agresivitate libera exprimare în campusurile facultăților americane, cooptează și corupe politicieni și companii americane și subminează însăși fundația republicii noastre democratice. PCC fură proprietăți intelectuale inestimabile cu al său „Program al celor 1.000 de talente”, prin care cooptează cercetători și oameni de știință prin promisiuni de câștiguri financiare – spre beneficiul Armatei Populare de Eliberare și al unor companii de stat sau având legături cu statul chinez”. La rândul său, Foreign Policy vorbește despre „Războiul ideologic unilateral cu China”. „În vreme ce Washingtonul își intensifică lupta pentru apărarea democrației, Beijingul e și acum motivat preponderent de geografie. Președintele american Joe Biden a readus la viață unele doctrine vechi din perioada războiului rece și de după acesta, privitoare la democrație și drepturile omului, în calitate de principii călăuzitoare în această nouă luptă globală. Chinezii, spre deosebire de sovietici, nu sunt prea interesați de a se implica în această dezbatere. De fapt, motivația care determină acțiunile externe ale Chinei constă în două lucruri care nu implică nici un fel de idee: geografia și comerțul”.
Un alt subiect abordat pe larg de presa internațională în ultimele zile este legat de raportul serviciilor americane de securitate pe tema uciderii ziaristului saudit Jamal Khashoggi. Ziarul turc Hürriyet consideră că administrația Biden nu a luat măsurile necesare împotriva prințului moștenitor saudit, despre care serviciile secrete americane spun că ar fi aprobat capturarea sau uciderea ziaristului. Casa Albă este „cel mai puternic înălbitor”, titrează Hürriyet, arătând că imediat după publicarea raportului, purtătorul de cuvânt al Casei Albe a apărat decizia administrației americane de a nu-l sancționa pe prințul moștenitor saudit, Mohammad bin Salman. „Un exemplu clar de amenințare și șantaj. Casa Albă arată că poate folosi în orice moment, în scop de șantaj în favoarea intereselor americane, trupul dezmembrat al lui Jamal Khashoggi și sângele de pe mâinile lui bin Salman”, opinează publicația turcească.
(Florin Matei, Agenția de Presă RADOR)
