Criza coronavirusului, cu accent pe eforturile globale pentru vaccinare, dar și actualitatea politică sunt teme centrale abordate de presa internațională. Un studiu american confirmă o eficacitate de 90% a vaccinurilor cu ARN mesager, scrie Le Soir. „Vaccinurile Pfizer şi Moderna au demonstrat o eficacitate de 90% contra unei infectări cu coronavirus – fără diferenţă în ce priveşte prezentarea sau nu de simptome – subliniază un studiu făcut în condiţii reale pe puţin sub 4.000 de cadre medicale americane. Altă veste încurajatoare, o vaccinare parţială cu o singură doză a unuia din aceste două vaccinuri a permis o protecţie de 80% la două săptămâni după injectare, afirmă acest studiu. Făcut de Centrele americane de prevenţie şi de luptă contra maladiilor (CDC), studiul a cercetat eficacitatea acestor două vaccinuri cu ARN mesager pe 3.950 de participanţi în şase state americane, între 14 decembrie 2020 şi 21 martie 2021″, precizează Le Soir. AstraZeneca schimbă numele vaccinului său contra coronavirusului, acesta fiind rebotezat Vaxzevria, a anunţat agenţia suedeză a medicamentelor, citată de La Libre Belgique. Agenţia Europeană a Medicamentelor (EMA) a aprobat pe 25 martie schimbarea de nume a vaccinului de la AstraZeneca, care va fi însoţită de un nou ambalaj. Produsul în sine rămâne neschimbat. Laboratorul anglo-suedez şi-a atras mânia UE, reducând de mai multe ori livrările promise. Această situaţie a dus la o escaladare a tensiunilor între UE de o parte şi Regatul Unit de cealaltă parte, în aşa fel încât vaccinurile produse de societate în Europa nu mai sunt trimise în Regatul Unit”, arată La Libre Belgique. Disputa privind utilizarea vaccinului AstraZeneca se menține în Germania, unde autoritățile locale din Berlin și München au decis suspendarea folosirii acestui ser la persoanele cu vârsta sub 60 de ani. Potrivit Deutsche Welle, autoritatea germană de reglementare a înregistrat 31 de cazuri de cheaguri rare în creier la persoane care au primit vaccinul AstraZeneca împotriva COVID-19. Dintre cazurile înregistrate, femeile par să fi fost mai afectate decât bărbații, se arată în documentele prezentate de responsabili medicali din Germania. Pfizer va crește cantitatea de vaccin livrată Ungariei, anunță Nepszava și precizează că marți au sosit în țară peste 165.000 de doze de vaccin produse de compania Pfizer BioNTech. Aceasta a livrat Ungariei aproximativ 1,5 milioane de doze de vaccinuri, iar începând cu al doilea trimestru va crește semnificativ numărul dozelor de vaccin livrate Ungariei. Pandemia de coronavirus continuă să afecteze turismul, Bulgaria anunțând că înregistrează o scădere de 82% a cetățenilor străini care au vizitat țara în luna februarie. Unu din patru turiști străini a fost român, scrie 24Chasa, care arată că turismul de iarnă din Bulgaria se bazează tot mai mult pe țările vecine sau din apropiere. Din aproape 45.000 de turiști străini care au vizitat Bulgaria în februarie, 10.650 au fost români.
Relațiile politice, economice și militare transoceanice se mențin în atenția presei internaționale, The Financial Times opinând că „Un al doilea război rece îi urmează primului. Alianța occidentală condusă de SUA se înfruntă din nou cu Rusia și China”. „Similitudinile între evenimentele de astăzi și primii ani ai războiului rece par din ce în ce mai convingătoare, dacă nu chiar stranii. Din nou există o axă Rusia-China poziționată împotriva alianței occidentale conduse de Washington. Tensiunile dintre cele două tabere s-au amplificat. La fel ca în primele zile ale întâiului război rece, o mână de evenimente-cheie au cristalizat neliniștea tot mai mare a capitalelor occidentale. Până de curând părea că Europa de Vest ar putea încerca să rămână nealiniată în noul război rece. Decizia UE de a semna un acord comercial și de investiții cu China sugera că Beijingul a reușit să deschidă o breșă între Washington și Bruxelles. Însă sancțiunile impuse de China unor europarlamentari de marcă fac din ce în ce mai improbabilă ratificarea acordului de către UE”, comentează The Financial Times.
China a aprobat o nouă lege electorală aplicabilă în Hong Kong, considerată o măsură de intensificare a controlului politic al Beijingului asupra provinciei semiautonome. Potrivit France 24, noua lege „ar urma să instituie marginalizarea opoziţiei în fosta colonie britanică, cu numai 22% dintre locurile din Parlamentul din Hong Kong care să fie atribuite de acum înainte prin vot universal direct”. Această reformă, „care a fost impusă de Beijing fără a permite Consiliului legislativ (LegCo, Parlamentul din Hong Kong) să aibă un cuvânt de spus, se înscrie în instituirea unei dominaţii puternice asupra fostei colonii britanice începute de Beijing după uriaşa mişcare de contestare din 2019”. „Noua lege prevede că LegCo trece de la 70 la 90 de membri. Doar 20 de locuri vor fi de acum înainte atribuite prin vot universal direct. Până acum, 35 de locuri, adică jumătate din total, erau atribuite în acest fel. 40 de locuri vor fi atribuite de un comitet de personalităţi pro-Beijing. Iar ultimele 30 de locuri vor fi desemnate de grupări socio-profesionale, potrivit unui sistem alambicat care funcţionează deja şi care a fost totdeauna favorabil Beijingului”, comentează France24. Autorităţile din China, citate de BBC, au avertizat naţiunile străine să nu reacţioneaze la modificarea radicală a sistemului politic din Hong Kong. O purtătoare de cuvânt a Ministerului de Externe a declarat că orice tentativă de a pune presiune pe China în legătură cu Hong Kong-ul va eşua. „Ameliorarea sistemului electoral din regiunea administrativă specială Hong Kong reprezintă o evoluţie pas cu pas în conformitate cu ordinea şi situaţia actuală din Hong Kong. Este menită a spori eficienţa guvernării comunitare şi a menţine interesele fundamentale ale Hong Kong-ului şi dezvoltarea pe termen lung. Hong Kong-ul va fi condus spre un viitor mai luminos”, se arată în declarația reprezentantei ministerului chinez de Externe.
Florin Matei, Agenția de Presă RADOR
