Evoluția pandemiei de coronavirus și campania de vaccinare rămân principalele teme abordate în presa internațională.
”În timp ce unele țări precum Regatul Unit, Statele Unite sau Israelul se apropie de imunitatea colectivă, altele se luptă să aibă acces la prețioasele flacoane, cum ar fi Venezuela sau India. Jumătate din cele aproximativ 680 de milioane de doze administrate în întreaga lume au fost administrate în țări cu „venituri ridicate”, așa cum au fost definite de Banca Mondială (16% din populația planetei), potrivit unui bilanţ întocmit pe baza datelor oficiale, scrie Le Figaro. Vaccinarea accelerată aduce speranță în domeniile afectate de pandemie: Italia ar putea relua turismul pe 2 iunie, Ziua Națională a Republicii Italiene – anunță Milano Today, care amintește că și Franța vorbește mult despre 14 iulie (Ziua Națională a Franței) sau Statele Unite despre 4 iulie (Ziua Independenței) ca zile de victorie împotriva virusului. Ministrul italian al turismului a anunțat că ia în calcul emiterea unui „permis verde”, pe care îl poate primi oricine îndeplinește una din cele trei condiții: a fost vaccinat, a avut COVID-19 sau are un test negativ recent.
Dincolo de acest optimism, ”Le Monde” reamintește de catastrofa sanitară «absolut dramatică» din Brazilia, unde vaccinarea avansează extrem de lent și unde au fost identificate 92 de mutații ale coronavirusului. Brazilia trăiește astăzi o catastrofă sanitară de o amploare fără precedent, înregistrând circa 4.000 de decese pe zi, în timp ce doar 10% din populație a primit prima doză de vaccin, mai notează Le Monde. Despre situația dramatică din Brazilia scrie și cotidianul spaniol 20 MINUTOS, care arată spre șeful statului ca fiind principalul vinovat de situația creată: ”De la începutul crizei sanitare, președintele a ignorat severitatea Covid 19, calificat drept „gripă”, a cenzurat utilizarea măștilor și a apărat tratamente medicamentoase a căror eficacitate nu a fost dovedită, precum clorochina. Ulterior, s-a arătat resemnat în faţa răspândirii inexorabile a infecțiilor în țară și a afirmat că „virusul nu va dispărea” și că „este practic imposibil să-l eradicăm”.
Unda numită ”Sofagate” continuă să se propage. Reamintim, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele Consiliului European, Charles Michel, s-au deplasat marți la Ankara pentru a explora modalități de îmbunătățire a relațiilor dintre Uniunea Europeană și Turcia. La întâlnirea cu Erdogan, lângă șeful statului turc s-a aflat un singur scaun, ocupat de Charles Michel, în timp ce președinta CE a fost nevoită să se așeze pe o sofa. ”Deputații europeni cer capul lui Michel”, titrează La Stampa, și continuă: ”Cele mai mari două grupuri, cel al popularilor și cel al social-democraţilor, cer să fie luată în discuție misiunea la Ankara a președinților Comisiei și Consiliului European pentru a se clarifica situaţia și cer capul lui Charles Michel, vinovat că a făcut jocul președintelui turc. ”Indiferent de felul în care se va soluţiona această chestiune, președintele turc a câștigat deja”, comentează La Stampa: ”Uniunea Europeană a căzut într-o capcană orchestrată cu măiestrie și, după sofa-gate, rămâne divizată”.
De la Ankara, MILLIYET reține: ”Uniunea Europeană va prezenta oferta privind ajutorul financiar pentru sprijinirea sirienilor pe care-i găzduieşte Turcia. În cadrul summit-ului liderilor de la sfârşitul lunii martie, Comisia Europeană a fost mandatată în privinţa continuării ajutorului financiar pentru Ankara”. Un alt cotidian turc, YENI ŞAFAK, aminteşte că deși Turcia și-a respectat angajamentele luate în privința reținerii refugiaților sirieni pe teritoriul său, Uniunea Europeană nu și-a respectat angajamentele financiare față de Ankara.
”După decizia summit-ului UE din 25 martie și a vizitei din Turcia a delegaţiei Uniunii, procesul de aderare la UE de peste jumătate de secol a Turciei s-a redus la zero” – este concluzia unui alt cotidian turc, Cumhuriyet. ”De acest tablou este mulţumită şi Uniunea Europeană, şi Partidul Justiţie şi Dezvoltare al președintelui Erdogan. Uniunea Europeană este mulţumită pentru că Turcia rămâne în afara blocului comunitar, iar președintele Erdogan este mulțumit să reacționeze şi, făcând asta, să fie legitimat internaţional”.
Un alt subiect ce reține atenția presei îl reprezintă protestele violente din Irlanda de Nord. Corriere della Sera încearcă să explice ”nopțile de violență de la Belfast”: ”Dincolo de decizia poliției locale de a nu acționa împotriva liderilor Sinn Fein, partidul republican catolic care a încălcat restricțiile anti-Covid, nemulțumirea loialiștilor protestanți are rădăcini mai vechi. Potrivit acordurilor încheiate între Londra și Bruxelles, Irlanda de Nord a fost lăsată în piața unică, pentru a se evita revenirea la o frontieră fizică cu Republica Irlanda, care face parte din UE. Dar acest fapt implică slăbirea legăturilor dintre Irlanda de Nord și Marea Britanie, cu consecințe practice: mărfurile care sosesc în Belfast dinspre Londra sunt acum supuse controalelor vamale, ceea ce provoacă lipsuri în supermarketuri și dificultăți birocratice”, explică La Stampa. Dar, precizează la rândul său Belfast Telegraph, ”protestanții își văd pusă în discuție identitatea britanică și se tem că Irlanda del Nord ar putea aluneca rapid spre reunificarea cu Republica de la Dublin, la 100 de ani de la împărțirea Irlandei”. (Agenția de Presă RADOR)/rlambru/sdm2
