Calendarul evenimentelor, 24 aprilie – selecțiuni

EVENIMENTE INTERNE

– Culte, Biserică

* Cancelaria Sfântului Sinod a transmis un set de recomandări privind modul în care se vor organiza slujbele în perioada 24 aprilie – 7 mai, în care sunt incluse precizări privind procesiunile de Florii, Deniile, sosirea Luminii Sfinte şi Învierea, dar şi referitoare la sărbătoarea Izvorul Tămăduirii. Recomandările, care sunt adresate tuturor unităţilor de cult din România ale Bisericii Ortodoxe Române, prevăd că:

• Sfintele slujbe vor fi săvârşite potrivit prevederilor liturgice şi tipiconale specifice perioadei, cu respectarea actelor normative privind starea de alertă pe teritoriul României.
• Sfintele slujbe pot fi oficiate în interiorul şi/sau în afara lăcaşurilor de cult, cu respectarea regulilor de protecţie sanitară prevăzute de Ordinul comun al Ministrului Sănătăţii şi al Ministrului Afacerilor Interne nr. 1.103/95/2020, precum: dezinfectarea mâinilor la intrarea în lăcaşul de cult; purtarea obligatorie a măştii sanitare, astfel încât aceasta să acopere gura şi nasul; asigurarea unei suprafeţe de minimum 4 mp pentru fiecare persoană şi o distanţă de minimum 2 m între persoane – în interior şi 1,5 m între persoane – în exterior.
• Fiecare unitate de cult va pregăti mai mulţi voluntari, care vor purta ecusoane personalizate, pentru a asigura desfăşurarea în bune condiţii a sfintelor slujbe şi a activităţilor specifice perioadei prepascale şi pascale.
• Preoţii vor aduce, din timp, la cunoştinţa credincioşilor programul evenimentelor religioase şi prezentele recomandări, făcând apel la respectarea normelor igienico-sanitare.
• Preoţii parohi, stareţii sau ecleziarhii, după caz, vor calcula numărul persoanelor care pot intra în lăcaşul de cult şi în incinta acestuia, îngrijindu-se de marcarea corespunzătoare a locurilor în care pot sta credincioşii, astfel încât să fie respectate normele legale privind distanţarea fizică dintre persoane.
• Pentru evitarea deplasărilor şi aglomerărilor, se recomandă credincioşilor să participe la sfintele slujbe săvârşite la unităţile de cult de care aparţin din punct de vedere teritorial (biserica parohială).
• Întrucât „organizarea de procesiuni şi/sau pelerinaje religioase este permisă numai cu participarea persoanelor care au domiciliul sau reşedinţa în localitatea unde se desfăşoară respectiva activitate” (art. 1 pct. 10-11 din Anexa 3 a HG nr. 432/8 aprilie 2021), se recomandă ca, acolo unde există această tradiţie, procesiunile de Florii să fie organizate în ajunul sărbătorii de către fiecare unitate de cult, cu proprii credincioşi, prin înconjurarea lăcaşului de cult. Ramurile de salcie sau finic vor fi binecuvântate în Sâmbăta lui Lazăr, 24 aprilie 2021, după Vecernie, dacă se organizează procesiune în jurul lăcaşului de cult, sau în Duminica Floriilor, 25 aprilie 2021. Ramurile binecuvântate vor fi distribuite de către preoţi şi voluntari în exteriorul lăcaşului de cult, iar credincioşii vor fi îndemnaţi să aştepte pe locurile marcate până când vor primi ramurile. Pe tot parcursul slujbei şi al procesiunii se va respecta distanţa fizică prevăzută de reglementările legale.
• În săptămâna Sfintelor Pătimiri, sfintele slujbe (Sfânta Liturghie, slujbele Deniilor, Taina Sfântului Maslu, Taina Spovedaniei etc.) vor fi oficiate în interiorul şi/sau în afara lăcaşurilor de cult, potrivit rânduielilor liturgice şi tipiconale, cu respectarea regulilor de protecţie sanitară. Ţinând cont că circulaţia persoanelor în afara locuinţei/gospodăriei este interzisă în intervalul orar 22:00-5:00, iar în localităţile cu rată mare de incidenţă a cazurilor de persoane infectate circulaţia în afara locuinţei/gospodăriei este interzisă în intervalul orar 20:00-5:00 (art. 2 alin. 1 pct. 2-4 din Anexa 3 a HG nr. 432/8 aprilie 2021), sfintele slujbe săvârşite seara vor fi programate, după caz, într-un interval orar care să permită revenirea credincioşilor la casele lor, astfel încât să fie respectate prevederile legale în vigoare.
• În Sfânta şi Marea Vineri, la momentul înconjurării bisericii cu Sfântul Epitaf, voluntarii vor îndemna pe credincioşi să respecte distanţa fizică. Dacă biserica nu are ieşiri laterale şi nu poate fi asigurat un flux de intrare-ieşire, clericii vor aştepta în curtea bisericii până când toţi credincioşii vor trece pe sub Sfântul Epitaf, apoi vor intra în biserică pentru partea de final a slujbei. Dacă în biserică nu există spaţiu suficient pentru credincioşi, după închinare, aceştia vor aştepta în curtea lăcaşului de cult, pe locurile marcate.
• Ţinând cont că „în toate localităţile se permite circulaţia persoanelor în afara locuinţei/gospodăriei, în perioada 1 mai -2 mai 2021, în intervalul orar 20:00-5:00 pentru deplasarea şi participarea la slujbele religioase” (art. 2 pct. 6 din Anexa 3 a HG nr. 432/8 aprilie 2021), slujba Învierii Domnului din noaptea zilei de duminică, 2 mai 2021, va fi săvârşită în prezenţa credincioşilor, potrivit rânduielii liturgice a Bisericii Ortodoxe. Astfel:

– pentru a evita aglomeraţia, la unităţile de cult cu pangarul în interiorul bisericii, vor fi organizate din timp, în locuri special amenajate în afara lăcaşului de cult, mai multe puncte de distribuire a Paştilor (pâine binecuvântată şi stropită cu agheasmă şi vin, pregătită şi ambalată din vreme în pachete/punguţe de unică folosinţă închise, respectând regulile de igienă), a lumânărilor, a candelelor şi a obiectelor de colportaj;

– credincioşii vor aştepta, în afara lăcaşului de cult, pe locuri individuale special marcate, primirea de la clerici a Sfintei Lumini, la ora 00:00, păstrând distanţa de 1,5 m între persoane;

– după oferirea Sfintei Lumini, se vor citi Sfânta Evanghelie şi Pastorala;

– la finalul slujbei de afară, pentru săvârşirea Canonului Învierii şi a Sfintei Liturghii, clericii vor intra în lăcaşul de cult împreună cu credincioşii, în limita spaţiului disponibil, potrivit prevederilor sanitare în vigoare, sau vor continua slujba în afara lăcaşului de cult, în cazul în care numărul credincioşilor este mare.

• În prima zi de Paşti, slujba Vecerniei sau A doua Înviere, se săvârşeşte în biserici, începând cu ora 12:00, cu participarea credincioşilor mireni, respectându-se regulile sanitare în vigoare.
• În ziua de vineri, 7 mai, cu prilejul sărbătorii Izvorului Tămăduirii, slujba de sfinţire a apei va fi săvârşită, în exteriorul bisericii, după rugăciunea amvonului de la Sfânta Liturghie. După sfinţirea apei, aceasta va fi oferită credincioşilor în afara lăcaşului de cult de către voluntari, credincioşii păstrând în mers distanţa de 1,5 m şi purtând mască de protecţie

* Cluj-Napoca: Preafericitul Părinte Lucian Cardinal Mureşan, în calitate de Arhiepiscop Major, după ce a primit consimţământul Sinodului Episcopilor Bisericii Române Unită cu Roma, Greco-Catolică, reunit la Blaj pe data de 12 aprilie 2021, şi după ce a informat Sfântul Scaun Apostolic al Romei, l-a transferat pe Preasfinţia Sa Claudiu Lucian Pop, în prezent Episcop titular de Mariamme şi Episcop al Curiei Arhiepiscopiei Majore, în funcţia de Episcop Eparhial al Eparhiei de Cluj-Gherla. Înscăunarea noului episcop eparhial va avea loc sâmbătă, 24 aprilie

– Cultură

* Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” organizează, în perioada 24-25 aprilie, evenimentul cultural „Vin Floriile cu soare şi soarele cu Florii”, prilejuit de marea sărbătoare a creştinătăţii şi unul dintre cele mai mari praznice împărăteşti, Duminica Floriilor, când este retrăită intrarea Domnului în Ierusalim, moment ce marchează începutul Săptămânii Patimilor. Sărbătoarea Floriilor de la Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” oferă publicului vizitator întâlnirea cu meşterii populari, artiştii plastici şi creaţiile lor, iar copiilor, posibilitatea de a participa la ateliere interactive de încondeiere a ouălor şi ţesut. Printre partenerii media: Radio România Actualități, Radio România Cultural, Radio România Internațional, Radio România Antena Satelor.

* Teatrul Muzical Ambasadorii continuă seria de spectacole prezentate online cu „Povestea Florii-Soarelui”, un musical plin de culoare, dedicat iubitorilor basmului și folclorului românesc autentic. Spectacolul va putea fi vizionat în baza unui link de acces, valabil în zilele de sâmbătă, 24 aprilie și duminică 25 aprilie, în intervalul orar 9:00-21:00. Biletele pot fi achiziționate la prețul de 10 lei de pe Ticketstore.ro. Concepția spectacolului este semnată de Daniel Jinga, Manager General Interimar al Operei Naționale București, dirijor al Orchestrei Metropolitane București și Maestru de Cor al ONB,  alături de Adrian Naidin, violoncelist, compozitor și interpret vocal. Scenografia este creația Vioricăi Petrovici, iar coregrafia a fost gândită de Alis Gheorghe

* Casa Artelor “Dinu Lipatti” este Centrul Cultural al Capitalei dedicat Artelor clasice, iar „Ziua Shakespeare” (23 aprilie) este un bun prilej de a celebra frumusețea și genialitatea creației pe care a lăsat-o lumii unul dintre cei mai mari scriitori ai umanității. De la ora 19:00, are loc Recitalul Extraordinar intitulat „Shakespeare și Muzica”, susținut de soprana Marta Sandu, tenorul Andrei Lazăr, pianista Mădălina Florescu, violonistul Cristian Balaș și actorul Cristian Iacob. În program au fost incluse arii din operele „Romeo și Julieta” de Charles Gounod, „Macbeth”, „Otello” și „Falstaff” de Giuseppe Verdi, libretele acestor opere fiind inspirate de piesele omonime scrise de Willliam Shakespeare. De asemenea, Recitalul include și unele dintre cele mai iubite sonete shakespeariene. Evenimentul, în care muzica se îmbină perfect cu poezia, a avut loc în anul 2018 în Salonul de Muzică al Casei Lipatti, iar acum puteți urmări acest Recital în Premieră Online pe pagina de Facebook. Conceptul Programului „Zilele Multiculturalității-ZiuaShakespeare” aparține directorului fondator al Casei Artelor “Dinu Lipatti”, pianista și regizoarea Alice Barb. Printre partenerii media: Radio România București FM

* Alba Iulia: Concert extraordinar de pricesne fără public, „Credinţă şi unire”, organizat de Centrul de Cultură „Augustin Bena” Alba – ora 20:00, Palatul Patriarhiei Bucureşti; transmis pe Trinitas TV, pe Radio Trinitas şi on-line pe pagina de Facebook a Centrului de Cultură „Augustin Bena” Alba

* Craiova: Unul dintre cei mai titraţi actori români ai ultimilor ani, Marius Manole joacă pentru prima oară pe scena Teatrului Naţional „Marin Sorescu” din Craiova, într-un performance inedit în regia lui Radu Afrim. Cu acest one-man show, cei doi vor închide seria celor 100 de episoade ale Hektomeron-ului, un amplu proiect teatral urmărit online de spectatorii din întreaga lume. Evenimentul se va desfăşura de la ora 21:30 şi va putea fi urmărit online, gratuit, pe www.hektomeron.com . Hektomeron a debutat la jumătatea lunii ianuarie a acestui an şi a fost urmărit online de mai bine de o jumătate de milion de spectatori din 147 de ţări (15 ianuarie – 24 aprilie). În fiecare zi, de la debutul proiectului, pe website-ul dedicat proiectului s-a transmis în regim de live streaming din Sala „I.D. Sîrbu” a Teatrului Naţional „Marin Sorescu” din Craiova câte o poveste din cele 100 ale Decameronului lui Boccaccio, fiecare fiind regizată de către un alt artist dintr-o ţară diferită. 100 de regizori din 100 de ţări au fost implicaţi în acest proiect grandios, unic în lume

– S-a întâmplat într-o zi de 24 aprilie

* Acum 587 de ani (1434) a avut loc prima atestare documentară a funcţiei de spătar la Curtea Moldovei – funcţie de înalt demnitar, care purta, la festivităţi, sabia şi buzduganul domnului

* Cu 507 ani în urmă (1514) Gheorghe Doja, un mic nobil secui din Transilvania, a fost numit comandant al oastei cruciate adunate în tabăra de la Rákos, lângă Buda

* În urmă cu 447 de ani (1574) avea loc Bătălia de la Jilişte, o confruntare pentru tronul Moldovei, între Ioan Vodă „cel Cumplit” şi Petru Şchiopul, susţinut de fratele său, domnul Valahiei, Alexandru al II-lea Mircea. Mazilirea lui Ioan Vodă cauzată de refuzul de a plăti tributul otomanilor şi de uneltirile domnului muntean pentru a-l instala pe fratele său, Petru Șchiopul, pe tronul Moldovei a fost anunţată de Poartă încă în februarie 1574, iar la 26 martie 1574 Petru Şchiopul a primit învestitura din partea sultanului. Răzvrătindu-se împotriva turcilor, Ioan Vodă a reuşit să strângă o armată de 20.000 de pedestraşi, 10.000 de călăreţi şi solicită ajutor de la cazaci

* Se împlinesc 220 de ani (1801) de la prima audiţie, la Palatul Schwarzenberg din Viena, a oratoriului „Anotimpurile” („Die Jahreszeiten”) de Joseph Haydn

* Acum 123 de ani (1898) guvernul spaniol declara război Statelor Unite, declanşând războiul hispano-american, conflict care a pus capăt dominației coloniale a Spaniei în Lumea Nouă. Congresul american dezbătuse deja și aprobase folosirea forțelor armate, astfel că în ziua următoare Statele Unite răspund, la rândul lor, cu o declarație de război. Comandorul George Dewey s-a aflat la comanda escadrei navale care a învins flota spaniolă în Filipine, iar generalul William Shafter a condus trupele de soldaţi şi de voluntari, distrugând flota spaniolă din Caraibe, lângă Santiago de Cuba (17 iulie 1898). Prin Tratatul de la Paris (10 decembrie 1898), Spania a renunțat la pretențiile asupra Cubei şi a cedat Statelor Unite Guamul, Puerto Rico şi Filipine, iar Cuba era declarată, formal, independentă. Astfel, Statele Unite s-au afirmat ca o nouă putere pe scena mondială

* Acum 103 ani (1918) era încheiat Tratatul de Pace de la Bucureşti, dintre România, pe de o parte, şi Germania, Austro-Ungaria, Bulgaria, Turcia, pe de altă parte. Prin acest tratat, cunoscut și ca „Pacea de la Buftea-București” România se recunoștea învinsă și pierdea Cadrilaterul, Dobrogea și o parte din teritoriile din Munții Carpați. În schimb, Puterile Centrale acceptau Unirea Basarabiei cu România. Pacea de la București nu a intrat însă niciodată în vigoare pentru că Regele Ferdinand I a refuzat să o promulge, iar în toamna anului 1918, Armata Regală Română a reintrat în război de partea Antantei. Puterile Centrale au dat un ultimatum României, în urma căruia guvernul român, aflat în refugiu la Iași, a decis să ceară armistițiu. Au urmat negocierile preliminare pentru o pace separată. Pentru că au refuzat condițiile dure impuse de Puterile Centrale, într-un timp scurt au demisionat doi prim-miniștri români, Ion I.C. Brătianu și Alexandru Averescu. În aceste condiții, Regele Ferdinand I l-a desemnat prim-ministru pe liderul Partidului Conservator, Alexandru Marghiloman. Acesta se bucura de prețuire în Germania și Austro-Ungaria, de aceea oamenii politici români sperau că va obține condiții mai bune. Alexandru Marghiloman a obținut recunoașterea Unirii Basarabiei cu Regatul României, decisă la 27 martie 1918, apoi a continuat negocierile pentru încheierea păcii. Tratatul de Pace a fost semnat la 24.IV/7.V 1918 la București. Puterile Centrale impuneau României să retrocedeze Cadrilaterul Bulgariei, precum și să cedeze o parte din Dobrogea de Nord. Cealaltă parte a Dobrogei rămânea sub suveranitatea nominală a României, însă controlul efectiv era exercitat de Germania și Bulgaria. România mai păstra doar portul Constanța, care urma să fie legat de restul Regatului printr-un drum comercial. Austro-Ungaria primea controlul asupra trecătorilor din Carpați. Germania primea șantierele navale românești, precum și controlul asupra industriei petroliere românești. Parlamentul a ratificat pacea încheiată de Guvernul Marghiloman, dar Regele Ferdinand I a refuzat să promulge tratatul de pace, care nu a intrat, astfel, în vigoare, niciodată. Mai mult, Regele s-a mutat la Bicaz, pentru a evita să se întâlnească în Iași cu reprezentanții Puterilor Centrale. În toamna anului 1918, Regele Ferdinand I a decis reintrarea României în război de partea Antantei. Victoria finală a aliaților României și sacrificiile românilor au dus, în cele din urmă, la realizarea Marii Uniri (24.IV/7.V)

* În urmă cu 71 de ani (1950) era creat Regatul Hașemit al Iordaniei. Acordul de armistițiu arabo-israelian din 1949 menționează afilierea Cisiordaniei, cucerită de iordanieni și redenumită „Malul de Vest” (al Iordanului, în engleză West Bank), la Iordania, care se unificase politic și geografic cu populația palestiniană din zonă prin „Acordul de la Ierihon” ( „A II-a Conferință Arabo-Palestiniană”) din 1 decembrie 1948, și care l-a proclamat pe Abdulah I al Iordaniei Rege al Palestinei. Guvernul Transiordanian a ratificat această unificare cu palestinienii la 7 decembrie 1948, iar la 13 decembrie Parlamentul transiordanian a votat pentru transformarea „Transiordaniei” în „Regatul Hașemit al Iordaniei”, iar regele Abdullah a devenit „Rege al Iordaniei”. Unificarea a fost definitivată de Adunarea Națională Iordaniană formată din 20 de reprezentanți ai malului de Est al Iordanului și 20 de reprezentanți ai malului de Vest, la 24 aprilie 1950. Actul de unificare conținea și o clauză protectivă care venea să asigure drepturile arabe asupra întregului teritoriu arab (clauza includea și teritoriul Israelului). Numai Regatul Unit a recunoscut oficial această unire, iar mai multe state, inclusiv SUA, (cu excepția Ierusalimului), au menținut consulate „atașate Iordaniei” în Ierusalimul de Est, fapt ce poate fi considerat ca un fel de recunoaștere de facto

* Acum 51 de ani (1970) China a lansat cu succes, de la baza spaţială Jiuquan din nord-vestul Chinei, primul satelit artificial Dongfanghong-1 (Răsăritul roşu). Până la sfârşitul anului 2004, cu rachetele Changzheng au fost lansaţi cu succes peste 60 de sateliţi şi 5 nave spaţiale chinezeşti Shenzhou. În peste 90% din cele 86 de lansări s-au înregistrat succese

* În urmă cu 31 de ani (1990) primul telescop spaţial construit de oameni, Hubble (denumit astfel după astronomul american Edwin Hubble), a fost lansat de naveta spaţială Discovery, şi plasat pe orbită la o distanță de 570 de kilometri deasupra Terrei. Rezultat al colaborării dintre NASA şi Agenţia Spaţială Europeană (ESA), celebrul telescop a bulversat percepţia asupra Universului dezvăluind într-un sfert de secol un milion de imagini uluitoare ale unor galaxii îndepărtate, planete, asteroizi şi comete

Aniversări – Comemorări

– Sf. Ierarhi Ilie Iorest, Simion Ştefan şi Sava Brancovici, mitropoliţii Transilvaniei; Sf. Ierarh Iosif Mărturisitorul din Maramureş; Sf. Mucenici Pasicrat şi Valentin; Sâmbăta lui Lazăr. Pomenirea morţilor (Calendarul Creştin-Ortodox 2021)

– Sâmbăta Sf. și dreptului Lazăr; Sf. m. Sava Stratilat; Sf. cuv. Elisabeta Taumaturga. Pomenirea morților Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2021)

– 1740: A murit compozitorul şi organistul Daniel Croner (n. 1656)

– 1868: S-a născut inginerul şi istoricul de artă Gheorghe Balş; a colaborat cu inginerul Anghel Saligny la construirea podului de la Cernavodă; important cercetător al istoriei arhitecturii româneşti; membru titular al Academiei Române din 1923, vicepreşedinte al acestui for (1928 -1931) (m. 1934)

– 1874: S-a născut Irineu Mihălcescu (nume la naştere: Ioan), mitropolit al Moldovei (1939-1947); apologet, dogmatist, istoric al religiilor şi profesor; membru post-mortem al Academiei Române (din 2015) (m. 1948)

– 1886: S-a născut Ştefan Bezdechi, filolog şi traducător; bogată activitate didactică la Universitatea din Cluj (1919-1951); asiduu traducător din autori greci şi latini; membru corespondent al Academiei Române din 1945 (exclus în 1948) (m. 1958) – 135 de ani

– 1917: S-a născut Teodor Carţiş, dirijor şi compozitor (m. 1999)

– 1919: S-a născut Mihu Dragomir (numele real: Mihail C. Dragomirescu), poet, prozator şi traducător (m. 1964)

– 1927: S-a născut (la Chișinău, R. Moldova) Vladimir Jurăscu, cel mai longeviv actor al Teatrului Naţional din Timişoara; în anul 2015, Senatul UNITER i-a conferit Premiul pentru întreaga activitate (m. 2020)

– 1932: S-a născut graficianul Florin Pucă (m. 1990)

– 1935: S-a născut poeta, traducătoarea şi prozatoarea de origine maghiară Éva Lendvay (pseudonimul lui Szemlér Éva) (m. 2016)

– 1935: S-a născut Elisabeta Polihroniade, mare maestră internaţională a şahului, campioană naţională a României de şapte ori, primul arbitru internaţional al României; a susţinut numeroase activităţi de promovare şi popularizare a şahului (m. 2016)

– 1943: S-a născut Florin Medeleţ, istoric, arheolog şi muzeograf (m. 2005)

– 1945: S-a născut Gheorghe Turcu, sculptor român, stabilit la Melbourne, în Australia, din 1982

– 1953: A murit (în închisoarea de la Sighet) Gheorghe I. Brătianu (fiul lui Ionel Brătianu), istoric (creator de şcoală în istoriografia românească) şi om politic liberal; membru titular al Academiei Române din 1942; arestat de autorităţile comuniste în 1948 (n. 1898). NOTĂ: Unele surse http://www.cnsas.ro/documente/istoria_comunism/studii_articole/personalitati_in_vizor/Gh%20Bratianu.pdf și https://www.memorialsighet.ro/ menţionează ca dată a morţii 27 aprilie 1953

– 1956: A murit compozitorul, dirijorul şi profesorul Vadim Şumski (n. 1900, la Chişinău, azi în R. Moldova) – 65 de ani

– 1959: S-a născut Florin Nicolae Diacu, matematician și profesor; contribuții în astronomie și mecanică cerească; interes deosebit și în fizica matematică, în sistemele dinamice, în popularizarea științei și în istoria și filozofia matematicii; stabilit în Canada din 1988 (m. 2018)

– 1976: A murit Aurel Decei, istoric, orientalist, diplomat şi jurnalist; specialist în istoria Evului Mediu românesc (n. 1905) – 45 de ani

– 2001: A murit Ana Cartianu, traducătoare, eseistă şi profesoară; bună cunoscătoare a culturii şi literaturii britanice, a tradus în limba engleză texte fundamentale din literatura română; cofondatoare a Catedrei de limbă şi literatură engleză a Universităţii Bucureşti (1936); este autoarea unui „Dicţionar al literaturii engleze” (1971, în colaborare cu I. A. Preda) (n. 1908) – 20 de ani

– 2008: A murit poetul, dramaturgul şi traducătorul Cezar Ivănescu (n. 1941)

– 2018: A murit istoricul, omul politic și profesorul Dinu C. Giurescu; descinde dintr-o celebră familie de istorici, fiind fiul lui Constantin C. Giurescu și nepotul lui Constantin Giurescu; în afara numeroaselor studii şi cercetări privind istoria românilor, a editat documente diplomatice privind perioada postbelică; membru titular al Academiei Române din 2001, vicepreședinte al Academiei Române (2014) (n. 1927)

– 2019: A murit Marius Guran, inginer specialist în calculatoare, profesor; unul din pionierii informaticii românești; membru de onoare al Academiei Române din 2011 (n. 1936)

– 2020: A murit regizorul de film, scenaristul și profesorul Mircea Mureşan, unul dintre cineaștii de marcă ai filmului românesc; a rămas în memoria cinefililor datorită seralului „Toate pânzele sus” (n. 1928) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Moscova: Vizita ministrul mexican de externe, Marcelo Ebrard, pentru noi achiziții de vaccinuri împotriva Covid-19 (24 – 25 apr.)

– Ungaria: Redeschiderea teraselor, barurilor și restaurantelor

– Coupvray, Franța: Deschiderea unui centru de vaccinare Covid-19 pe site-ul Disneyland Paris

– Valencia, Spania: Campionatul Mondial Auto de Formula E, Valencia ePrix (24 – 25 apr.)

Aniversări – Comemorări

– 24-30.IV: „Săptămâna Mondială a Imunizării”, coordonată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, se desfăşoară în ultima săptămână a lunii aprilie şi are drept scop sensibilizarea publică cu privire la importanţa vaccinării complete pe tot parcursul vieţii şi pe rolul imunizării în atingerea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă în 2030

– „Ziua Mondială a Multilateralismului și Diplomației pentru Pace”, marcată pentru prima oară în 2019, este o reafirmare a Cartei ONU și a principiilor sale de soluționare a litigiilor între țări prin mijloace pașnice; conservarea valorilor multilateralismului și a cooperării internaționale, care stau la baza Cartei ONU și a Agendei pentru Dezvoltare Durabilă 2030, este fundamentală pentru promovarea și susținerea celor trei piloni ai ONU – pacea și securitatea, dezvoltarea și drepturile omului

– „Ziua Mondială a Protecţiei Animalelor de Laborator”; a fost stabilită în 1979 de Societatea Naţională Anti-Vivisecţie din Marea Britanie (NAVS), 24 aprilie reprezentând data naşterii fostului preşedinte al NAVS, Lord Dowding, înfocat apărător al drepturilor animalelor şi militant împotriva vivisecţiei

– Armenia: Comemorarea victimelor Genocidului din anul 1915. Pe 24 aprilie 1915, Guvernul „Junilor Turci” a strâns şi executat câteva sute de intelectuali şi lideri religioşi armeni, acesta fiind începutul unei campanii de anihilare a populaţiei armeneşti din Imperiul Otoman, care a durat până la încheierea Primului Război Mondial; au fost deportaţi 1,5 milioane de armeni (aproape jumătate din populaţia armeană la acea perioadă), iar dintre aceştia aproape 1 milion au murit. NOTĂ: La 23 aprilie 2015, la comemorarea centenară a genocidului, Karekin al II-lea Nersessian, Patriarhul Suprem al Bisericii Apostolice Armene şi Catolicosul Tuturor Armenilor, a canonizat martirii care au murit în timpul Genocidului, fiind canonizarea celui mai mare număr de oameni efectuată vreodată, în întreg creștinismul încă de la originile sale. În jur de 30 de ţări, printre care Franţa (2001), Germania (2015) și SUA (2019), au recunoscut termenul de genocid pentru ceea ce s-a întâmplat atunci

– 1345: A murit Richard de Bury, episcop de Durham; lord cancelar al Angliei; bibliofil celebru, autorul primei cărţi despre bibliofilie, „Philobiblion” (n. 1287)

– 1494: S-a născut pictorul italian (florentin) Jacopo Da Pontormo (numele adevărat: Jacopo Carrucci), considerat un reprezentant timpuriu al manierismului (m. 1557)

– 1706: S-a născut Giovanni Battista Martini (numit, în mod obişnuit, Padre Martini), teoretician şi istoriograf muzical, compozitor, pedagog şi dirijor italian (m. 1784) – 315 ani

– 1824: S-a născut Zsigmond Ács, scriitor şi traducător (m. 1898)

– 1845: S-a născut Carl Spitteler, poet, nuvelist, romancier şi dramaturg elveţian; Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1919 (m. 1924)

– 1856: S-a născut Henri Philippe Petain, mareşal şi om politic francez; s-a remarcat în timpul primului război mondial (a oprit ofensiva germană de la Verdun/1916); şef al statului în perioada iulie 1940 – august 1944 şi prim-ministru al Regimului de la Vichy (1940-1942), în condiţiile generate de înfrângerea Franţei de către trupele germane; în interior, Petain a promovat o politică de reprimare a Rezistenţei franceze; în exterior a abordat o orientare de subordonare faţă de cel de-al III-lea Reich; condamnat la moarte (1945), pedeapsa i-a fost comutată în închisoare pe viaţă, ţinându-se seama de meritele sale în timpul Primului Război Mondial (m. 1951) – 165 de ani

– 1868, 24.IV/6.V: S-a născut matematicianul, inventatorul şi profesorul sârb Mihailo Petrović; creator al metodei spectrale în algebră, aritmetică, calculul integral şi teoria funcţiilor; a stabilit metodele de studiu direct în ecuaţiile diferenţiale cu ajutorul figurilor geometrice; membru de onoare străin al Academiei Române din 1938 (m. 1943)

– 1904: S-a născut Willem de Kooning, pictor american de origine olandeză, figură dominantă a expresionismului abstract (m. 1997)

– 1934: S-a născut Shirley MacLaine, actriţă americană de film, teatru și televiziune, cântăreaţă, dansatoare și scriitoare; sora mai mare a actorului Warren Beatty

– 1940: S-a născut Sue Grafton, scriitoare americană de thriller; prolifică autoare a romanelor incluse în „Alphabet Series” (m. 2017)

– 1941: S-a născut Richard Holbrooke, om politic democrat american, diplomat, figură importantă a politicii externe americane (printre altele, arhitectul planului de pace din Bosnia, 1995), editor, profesor (m. 2010) – 80 de ani

– 1942: S-a născut Barbra (Joan) Streisand, actriţă, cântăreaţă, producător şi regizor de film din SUA, câştigătoare a Premiului Oscar; a activat şi ca regizor, compozitor şi activist politic; a câştigat două premii Oscar pentru „Cea mai bună actriţă” şi „Cel mai bun cântec original”, precum şi multiple premii Emmy, Grammy şi Globuri de Aur

– 1947: S-a născut Roger D. Kornberg, chimist american de origine evreiască, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în anul 2006

– 1980: A murit (la Paris) Alejo Carpentier, scriitor, muzicolog şi jurnalist cubanez (n. 1904)

– 1993: A murit Sava Ţolov Ganovski, filosof, pedagog şi om politic bulgar; membru corespondent străin al Academiei Române din 1957 (n. 1897)

– 2004: A murit Estée Lauder (numele adevărat – Josephine Ester Mentzler), fondatoarea companiei americane de cosmetice care-i poartă numele, înfiinţate în anul 1946 (n. 1906). NOTĂ: Data naşterii este confirmată de familie, însă după alte surse (www.womanshistory.about/com), anul naşterii ar fi 1908

– 2005: A murit Ezer Weizman, general şi om politic israelian; fondator şi primul comandant al aviaţiei militare israeliene; ministru în mai multe rânduri şi preşedinte al Israelului între anii 1993 şi 2000; ca ministru al apărării şi principal consilier al premierului Menahem Begin (1977-1983), a fost unul dintre artizanii istoricului tratat de pace cu Egiptul, încheiat în 1979 (n. 1924)

– 2011: A murit Nawang Gombu, primul om care a escaladat Everestul de două ori; a făcut parte din grupul cunoscut sub numele de „Tigrii Zăpezii”, un grup de şerpaşi pionieri în escaladele pe vârfurile din Munţii Himalayei (n. 1935) – 10 ani

– 2011: A murit actriţa, scenarista şi regizoarea franceză Marie-France Pisier (n. 1944, în Vietnam) – 10 ani

– 2012: A murit cineastul american Amos Vogel, personalitate a cinema-ului independent (n. 1921)

– 2019: A murit actorul francez Jean-Pierre Marielle (n. 1932)

– 2020: A murit Hamilton Bohannon, percuționist, lider de trupă, compozitor și producător american de înregistrări, unul din cei mai importanți muzicieni din perioada disco (n. 1942, în Georgia) – 1 an