Problema vaccinării populației globale împotriva Covid-19, alegerile locale din Regatul Unit și tensiunea dintre Rusia și Occident se numără printre subiectele dezbătute cel mai aprig în presa internațională.
India a raportat o nouă creştere zilnică record a cazurilor de coronavirus, anunță postul BBC, cu peste 400.000 de cazuri în 24 de ore și aproape 4.000 de decese. Amplificarea pandemiei a copleşit sistemul de sănătate al Indiei, însă guvernul e reticent să impună o carantină naţională, de teama impactului economic. Mai interesat pare a fi guvernul de imaginea proprie, consideră cotidianul american The Washington Post, observând că India încearcă să reducă la tăcere rețele sociale, ultimul „colac de salvare” care i-a mai rămas populației. „Din martie, odată cu colapsul deplin al infrastructurii sanitare, rețelele sociale au devenit linii de urgență de facto, unde cetățenii cer și oferă ajutor unii altora.” Iar acum guvernul a „dispus rețelelor sociale să cenzureze conținuturile critice” la adresa „gestionării catastrofal de proaste” a celui de al doilea val pandemic. UE e dispusă să discute propunerea de suspendare temporară a drepturilor de proprietate intelectuală pentru vaccinurile anti-Covid-19, a anunțat joi Comisia Europeană, citată de agenția Reuters. Miercuri și SUA anunţaseră în cadrul negocierilor de la Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC) că ar accepta o suspendare temporară a brevetelor. Germania însă, „gazda unui imens sector farmaceutic, a respins ideea, afirmând că motivele pentru care lipsesc vaccinuri sunt standardele de producţie şi calitate”. Ziarul italian La Stampa titrează că și „Pfizer nu este «deloc în favoarea» eliminării brevetelor”, precizând că firma invocă potențiale „probleme cu aprovizionarea cu materii prime, riscând să reducă numărul de doze produse”. În schimb preşedintele rus Vladimir Putin s-a declarat și el joi în favoarea ridicării brevetelor pentru a se accelera producţia şi distribuţia vaccinurilor, conform publicației La Libre Belgique. Portalul european Politico se arată totuși circumspect față de angajamentul SUA, observând că anunțul american e redactat în termeni echivoci. Primul motiv de îngrijorare e afirmația că „administrația crede cu tărie în protecția proprietății intelectuale”. Al doilea e angajamentul că „vom participa activ la negocieri pe text” – nimic nou, semnalează Politico, întrucât astfel de negocieri poartă SUA la OMC de 20 de ani. Cea mai problematică e afirmația că „negocierile vor necesita timp”, urmată de aluzia că decizia se va lua prin „consens”, nu prin vot, cum ar dori țările sărace. Și „ultima notă amară e mesajul către industrie: «vom colabora cu sectorul privat»”. O nuanță stranie la niște negocieri interguvernamentale purtate în serviciul interesului public, consideră Politico, exprimându-și speranța că SUA nu vor fi „portavocea” marilor companii. De altfel cotidianul conservator american The Wall Street Journal îl acuză în editorialul său pe președintele Biden de nici mai mult nici mai puțin decât „furt intelectual”. „Președintele a îngenunchiat iarăși în fața progresiștilor. Acest furt de patente nu se va sfârși bine pentru SUA și pentru lume. Cine va investi în terapiile viitoare dacă Casa Albă ajută alte guverne să fure?” Cotidianul liberal britanic The Guardian adoptă în editorialul său o poziție diametral opusă, îndemnând să fie protejată umanitatea, nu marile companii farmaceutice. „Opoziția la suspendare ne-a costat deja jumătate de an. Hidoșenia pozițiilor UE și Regatului Unit au fost expuse de cotitura americană. Ele au acum șansa de a se plasa de parte dreaptă a istoriei.”
Însă britanicii au fost azi, într-o „Super-Joi” electorală, mai preocupați de politica internă. „Aproximativ 48 de milioane de britanici sunt eligibili să voteze la alegerile pentru Parlamentul Scoţiei, Adunarea Legislativă a Ţării Galilor, pentru consilii de comitat, de district şi primari (inclusiv Londra) din Anglia şi chiar şi pentru un fotoliu la Westminster”, informează BBC. Programate inițial pentru 2020, pandemia a dus la amânarea şi comasarea lor, iar rezultatele vor apărea pe parcursul mai multor zile. „Independența Scoției e miza-cheie a alegerilor locale britanice”, scrie săptămânalul francez Courrier International, „separatiștii sperând o victorie răsunătoare în Scoția pentru a deschide calea unui nou referendum de autodeterminare”. Dacă separatiștii câștigă majoritatea în parlament, prim-ministrul Nicola Sturgeon, șefa Partidului Național Scoțian, intenționează să facă presiuni asupra guvernului britanic pentru a organiza un nou referendum pentru independență. Partidul ar putea fi totuși deziluzionat: un sondaj efectuat pentru ziarul scoțian The Scotsman i-a prezis cel mai slab scor de la venirea sa la putere în 2007, cu 59 de locuri (-2) din 129. Și ziarul elvețian Tribune de Geneve apreciază că independența Scoției e „marea miză a alegerilor” și „un adevărat test pentru Boris Johnson și unitatea Marii Britanii”. Susținătorii unui nou referendum afirmă că Brexit-ul, căruia scoțienii i s-au opus în proporție de 62%, a schimbat jocul. La fel și pandemia, care a crescut popularitatea premierului Sturgeon, creditată cu o bună gestionare a crizei sanitare.
La capătul celălalt al Europei persistă tensiunile dintre Occident și Rusia, cotidianul american The New York Times informând că 80.000 de soldați ruși au rămas la frontiera cu Ucraina, în vreme ce SUA și NATO au inițiat manevre militare. „Manevrele coordonate de americani, Defender Europe, au început oficial marți. Ele implică 28.000 de militari, și se vor desfășura în următoarele două luni în Albania și alte regiuni din Europa de Est, chiar «la ușa» lui Putin. Iar luna viitoare NATO va începe noi manevre, Steadfast Defender 21, în România și Portugalia.” Culmea e că împotriva acestor manevre protestează presa dintr-un stat membru NATO, semnalează publicația elenă Pentapostagma. „Relatările din presa turcă pe acest subiect sunt de genul: «SUA masează trupe la Alexandroupoli, la 30 km de Turcia, încălcând Tratatul de la Lausanne! SUA au transformat Grecia într-o imensă bază militară. Alexandroupoli trebuie demilitarizat»”. „Se știe că adevăratul obiectiv al exercițiului NATO Defender-21 este de a înconjura Rusia prin Marea Baltică, Balcani și Marea Neagră. Aceasta este strategia adoptată prima dată în timpul războiului rece. SUA își propun să țină Rusia departe de Europa continentală și de mările calde. În plus, desfășoară rachete anti-balistice și radare avansate în țările din jurul Rusiei”, se plânge un expert turc, citat de Pentapostagma. Între timp secretarul de stat american Antony Blinken a vizitat joi Kievul, unde a discutat cu președintele Ucrainei Volodimir Zelenski despre Donbas, Crimeea şi Nord Stream 2, informează publicația ucraineană Korrespondent. Conform postului ucrainean RBC, Zelenski și Blinken au abordat și posibilitatea unei alianţe între cele două țări. „Am vorbit despre o alianță și despre un posibil acord bilateral foarte serios. Dar e o chestiune ce ţine de viitor, e prea devreme să vorbim de detalii”, a declarat Zelenski. Blinken a ținut să sublinieze în schimb importanța luptei anticorupție: „există multe interese care se opun reformei din Ucraina și eforturilor anticorupție. Acestea includ forțe externe precum Rusia și forțe interne precum oligarhii și indivizii puternici care își urmăresc propriile interese înguste prin mijloace nelegitime în detrimentul poporului ucrainean”. Pe de altă parte, agenția rusă TASS reține că „SUA și-au confirmat sprijinul faţă de Kiev pentru obținerea Planului de acțiune pentru aderarea la NATO”, citând un angajat al președinției ucrainene. Dincolo de frontul militar și cel diplomatic, un editorial al ziarului bulgar Dnevnik atrage atenția asupra „frontului liniștit al trolilor”. „Odată cu arestarea lui Alexei Navalnîi, cu noua concentrare de trupe la granița cu Ucraina și cu scandalurile de spionaj de la Praga și Sofia, escaladează confruntarea dintre Putin și Occident.” Deși „rămasă în urmă economic, în calitate de succesoare a URSS Rusia lui Putin lucrează la o ideologie anti-liberală, anti-occidentală și la strategii insidioase în noul război rece dintre democrație și totalitarism. Lucrează, desigur, și la arme adevărate. Dar cel mai important câmp de luptă în lumea actuală e spațiul cibernetic. E foarte important să gândim critic și să nu avem încredere în acest flux constant de informații care ne inundă și care este de fapt un amestec inseparabil de fapte și minciuni, opinii personale și propagandă politică, publicitate comercială și activitate subversivă a trolilor și roboților”.
Andrei Suba
