Criza coronavirusului, cu accent pe campania de vaccinare și pe relaxarea măsurilor de securitate, dar și actualitatea politică globală sunt subiecte predilecte ale presei internaționale de astăzi. „Uniunea Europeană nu şi-a reînnoit comanda de vaccinuri AstraZeneca”, titrează Le Soir. „Comisarul european Thierry Breton a făcut un bilanţ a doua zi după anunţul privind semnarea unui nou contract al UE cu Pfizer. Uniune Europeană nu şi-a reînnoit deocamdată contractul de furnizare de vaccinuri anti-covid cu AstraZeneca după iunie. Vom vedea, ne uităm la ce se întâmplă”, a declarat comisarul european însărcinat cu piaţa internă. În schimb, Uniunea Europeană a încheiat un nou contract cu Biontech/Pfizer pentru 1,8 miliarde de doze, precizează La Libre Belgique. „Sunt bucuroasă să anunţ aprobarea de către Comisie a unui contract pentru 900 de milioane de doze ferm (plus o opţiune de alte 900 de milioane) cu BioNTech şi Pfizer”, a scris pe Twitter preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. UE mizează acum deschis pe vaccinurile cu ARN mesager, ca cele de la BionTech-Pfizer şi de la firma americană Moderna, o tehnologie inovativă considerată mai eficace contra variantelor sud-africană şi braziliană, comentează La Libre Belgique.
De duminică, Germania începe să relaxeze din măsuri, scrie Der Spiegel. Persoanele vaccinate împotriva Covid și cele care au trecut prin infecție nu mai sunt supuse restricțiilor. Acestea vor putea să intre în magazine și să beneficieze de alte servicii fără să mai furnizeze un test negativ, așa cum li se solicită celorlalte persoane. Germania nu este singură în demersurile de ridicare a restricțiilor pentru persoanele vaccinate, scrie the Washinton Post. În Statele Unite, Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor și-a relaxat recomandările pentru persoanele protejate. În paralel cu toate eforturile depuse în Statele Unite, campania de vaccinare din Europa ar putea ajunge la nivelul celei din SUA, arată experți din domeniul medical american, care amintesc eforturile tot mai susținute ale autorităților europene în scopul imunizării, scrie The Washington Post. Și Italia relaxează condițiile de intrare în țară, scrie agenția ANSA. În ultimele 24 de ore, ministerul Sănătății a înregistrat cele mai scăzute cifre de la sfârșitul lunii octombrie. Ministrul italian de Externe, Luigi Di Maio, citat de France Presse, a anunțat că scopul autorităților este de a ridica carantina la jumătatea lunii mai, permițând accesul persoanelor din țările care au atins un nivel ridicat de vaccinare. În Italia este așteptată cu nerăbdare revenirea turiștilor, acest sector care furnizează un venit important fiind puternic afectat de criza sanitară și de recesiunea economică înregistrată.
Președintele Franței, Emmanuel Macron vrea o Europă care „să decidă mai repede şi cu mai multă putere”, cu referire la reacția față de pandemia de coronavirus, notează Le Figaro. În deschiderea conferinței privind viitorul Europei, organizată la Strasbourg, președintele Franței a susținut eficacitatea reacției europene la criza COVID-19, încurajând un răspuns comun mai rapid pe viitor. Totodată, Macron a arătat că „Democraţia noastră europeană este o democraţie a compromisului, a echilibrului, ceea ce este o virtute pe care trebuie s-o protejăm, dar este şi o slăbiciune când se sufocă în propriile proceduri”. Președintele Franței a susținut că Europa a rezistat crizei datorită modelului său de protecție socială. „În nicio parte în lume nu s-a pus așa mult preț pe viață și trebuie să ne felicităm pentru acest lucru. Atâtea continente au sacrificat vieți pentru a proteja economia pentru că nu aveau opțiuni”, a arătat Macron.
Conferința pentru Viitorul Europei, „acest exercițiu conceput pentru a nu duce nicăieri” ar putea „determina o schimbare dacă cetățenii de rând se vor mobiliza” opinează publicația belgiană Politico. „Dacă participanții nu se vor uni pentru a-și face vocile auzite, ea riscă să devină încă un exercițiu neproductiv de vorbărie al UE. Prezentat drept un exercițiu fără precedent la nivelul întregii UE pentru consultarea cetățenilor cu scopul de a ameliora legitimitatea democratică a blocului, acest vehicul hibrid e plasat pe o traiectorie care va face din el o simplă condică de reclamații online și o rețetă pentru dezamăgire, cu guvernele naționale controlând volanul în timp ce apasă cu ambele picioare pe frână. Șansele de eșec sunt ridicate. Dar eșecul nu e garantat. Dacă suficienți cetățeni europeni se vor implica și vor cere schimbare, conducătorilor naționali și autorităților UE le va fi dificil să le ignore vocile. UE a demonstrat în 2020 că atunci când se confruntă cu o criză de magnitudinea actualei pandemii, e capabilă să interpreteze în mod creativ tratatele pentru a permite, de exemplu, împrumuturile colective garantate prin viitoare venituri ale UE cu scopul de a finanța un program de redresare economică ori achiziții colective de vaccinuri de către CE pentru toate statele membre. Asemenea schimbări nu ar trebui să fie tabu, însă va fi necesară o mobilizare considerabilă din partea cetățenilor pentru a convinge guvernele să-și asume riscul politic. UE le oferă oamenilor de rând șansa de a participa la această dezbatere. Folosiți-o sau irosiți-o!”, lansează un semnal de alarmă Politico.
Florin Matei, Agenția de Presă RADOR
