Un scandal de spionaj readuce tensiunile în relația transatlantică, iar tentativele de elucidare a originii pandemiei nasc noi controverse ce nu duc lipsă de conotații geopolitice.
Serviciul de informații al armatei daneze (FE) a ajutat Agenția Națională de Securitate (NSA) a SUA să spioneze demnitari francezi, germani, norvegieni și suedezi în perioada 2012-2014, relatează portalul european EUobserver, precizând că informația poate fi coroborată cu afirmațiile din 2013 ale avertizorului american de integritate Edward Snowden, conform căruia NSA intercepta telefonul cancelarului german Angela Merkel. Dezvăluirile au apărut în urma unei investigații jurnalistice realizate de ziarele Le Monde, Süddeutsche Zeitung, canalele germane NDR şi WDR şi televiziunile publice suedeză (SVT) şi norvegiană (NRK), scrie Le Monde. Ele au apărut în premieră duminică pe postul televiziunii publice daneze Danmarks Radio (DR), conform căruia NSA s-a conectat la cablurile de telecomunicaţii daneze pentru a spiona demnitarii europeni, folosindu-se de un acord de colaborare în domeniul spionajului cu serviciul FE. NSA a avut acces la SMS-uri, apeluri telefonice şi traficul de internet, inclusiv căutări, chat și mesagerie, mai precizează Le Monde. Ziarul italian La Repubblica arată că spionarea țărilor aliate de către SUA fusese deja dezvăluită de Edward Snowden în 2013, când serviciile de informații daneze au și început investigații pentru a identifica cuvintele-cheie și comunicările pe care NSA le căuta în fluxul de date. În 2015 ele au finalizat raportul al cărui conținut a fost dezvăluit abia acum de ancheta jurnalistică. „Ministrul danez al Apărării, Trine Bramsen, a refuzat să comenteze dezvăluirile, dar a reiterat că «interceptarea sistematică a aliaților apropiați este inacceptabilă».” „Franţa a somat luni SUA şi Danemarca să dea explicaţii”, titrează La Libre Belgique, explicând că „rolul pe care l-ar fi putut juca ţări din UE în operaţiune amplifică şi mai mult scandalul”, dar și că Danemarca e „singura ţară nordică membră și a NATO şi a UE, fiind printre cei mai apropiaţi aliaţi europeni ai SUA”. „Cazul pune într-o lumină nouă demiterea în august 2020 a şefului FE, a predecesorului lui şi a altor trei agenţi. Motivul precis al îndepărtării lor nu a fost niciodată făcut public. Dar guvernul le-a reproşat că «au ascuns informaţii esenţiale şi cruciale» şi «au furnizat informaţii incorecte» privind datele obţinute între 2014 şi 2020”, mai comentează La Libre Belgique. De remarcat că în contextul prefigurării unei crize politice între SUA și UE, Rusia nu ezită să pună paie pe foc: „Ne surprinde reacţia pasivă a UE la distrugerea consecventă a regimurilor de control al armelor din vina SUA”, a declarat luni ministrul rus de externe Serghei Lavrov, la o conferință privind relațiile Rusia-UE, citat de agenția TASS.
Între timp pandemia continuă să facă ravagii pe glob, site-ul italian Rai News titrând că „America Latină este în colaps”. Deși „atenția lumii a fost îndreptată către situația apocaliptică din India”, unde acum numărul infecțiilor e în „ușoară scădere”, America Latină are cea mai mare incidență a cazurilor și cea mai mare creștere a numărului de decese, ajuns la 1 milion. Și în Asia iau amploare noi focare, transmite BBC. Vietnamul, care a raportat numai 47 de decese din cauza Covid-19, are acum o „creştere alarmantă a numărului de noi cazuri”, la care se adaugă „depistarea unei variante virulente de coronavirus”, o combinație între tulpinile britanică și indiană. În Afganistan al treilea val al pandemiei începe să facă ravagii, cu paturile alocate pacienţilor cu Covid-19 în spitalele din Kabul ocupate în proporție de 100%. În plus, măsurile sanitare sunt aproape neluate în seamă în Afganistan, unde chiar şi înainte de pandemie sistemul de sănătate era extrem de slăbit şi precar, mai relatează BBC. În Europa situația s-a ameliorat, dar campania de vaccinare nu merge tocmai optim. Conform site-ului televiziunii publice din Luxembourg, RTL, „44,1% din toți adulții din UE au fost vaccinați cu cel puțin o doză”. Malta e în fruntea clasamentului, cu 63,3%, urmată de Ungaria (61,7%), Finlanda (53%) și Cipru (49,1%). Bulgaria nu și-a inoculat însă decât 13,9% din populația adultă, iar România (26,4%) și Letonia (26,7%) ocupă penultimul, respectiv antepenultimul loc.
Revine în dezbaterea aprinsă a presei internaționale problema originii pandemiei. Cotidianul britanic The Telegraph subliniază în editorialul său că dintre învățăturile pe care le putem trage de pe urma pandemiei, „cea mai importantă e motivul apariției” ei. Președintele american le-a cerut acum serviciilor secrete să investigheze mai aprofundat teoria scăpării virusului din laborator. O teorie respinsă deja de OMS, în urma unei anchete care s-a dovedit între timp a fi „inadecvată”. De altfel OMS „pare mai preocupată să nu supere China decât să descopere adevărul”. Or, „chiar paranoia și secretomania de stat ale Chinei constituie problema aici”, consideră The Telegraph, comparând poziția țării cu eforturile URSS de a ascunde catastrofa nucleară de la Cernobîl. Teoria laboratorului e susținută și de un nou studiu științific prezentat de ziarul italian La Stampa. Un oncolog britanic și un virolog norvegian susțin că „virusul Sars-Cov-2 a fost creat prin experimente” de laborator și că nu are „strămoşi naturali credibili”. „Dovada copleşitoare a tezei lor ar fi descoperirea unui lanț de aminoacizi cu ajutorul cărora virusul se leagă atât de eficient de celulele umane. Numai că în natură sunt greu de găsit împreună trei aminoacizi pozitivi, deoarece se resping reciproc. Iar patru este «cu siguranță puțin probabil»”. Studiul urmează a fi publicat în Quarterly Review of Biophysics Discovery, dar, precizează La Stampa, concluziile lui au fost deja respinse „de alte câteva reviste științifice importante”. The Financial Times analizează implicațiile geopolitice ale chestiunii, observând că problema a deteriorat deja grav relațiile dintre China și Australia. „Disperarea evidentă a Chinei de a controla povestea a generat o reacție adversă – alimentând suspiciunile că țara are ceva de ascuns.” Dacă în ultimul an China reușise să redirecționeze atenția spre succesul ei în privința îngrădirii bolii, în antiteză cu bilanțul mare al deceselor din Vest, acum noua anchetă a SUA îi dă iarăși de furcă. Același an și l-a petrecut însă China și „înstrăinându-și potențialii parteneri” precum UE și India. Problema ei e că „reacționează la orice critică venită din străinătate printr-o combinație toxică de amenințări, retorică stridentă și secretomanie, indiferent dacă e vorba de Xinjiang, Taiwan ori Covid-19”.
Și dacă tot veni vorba de amenințări globale, trebuie remarcat și un editorial al ziarului american The Washington Post care avertizează că libertatea internetului „este sub asediu, din nou și întotdeauna”. Săptămâna trecută au avut loc noi atacuri ale Rusiei la adresa unor companii precum Google, Facebook și Twitter, somate, între altele, „să nu șteargă materiale pro-Kremlin, chiar dacă încalcă regulile, și să șteargă materiale anti-Kremlin, chiar dacă nu încalcă regulile”. Și deturnarea unui avion de către dictatorul belarus pentru a aresta un jurnalist s-ar putea datora faptului că primul n-a reușit să blocheze Telegram, aplicația utilizată preponderent de al doilea. „India și-a accelerat atacurile deja alarmante împotriva Twitter”, trimițând chiar poliția la sediul companiei din New Delhi. E vorba de o luptă a „civililor disperați să-și facă vocea auzită contra guvernelor nerăbdătoare să-i reducă la tăcere”, consideră The Washington Post, o luptă „tot mai dificilă pe măsură ce statele își intensifică abuzurile – și cu siguranță vor continua să o facă dacă SUA și aliații lor vor mai rămâne tăcuți”.
(Andrei Suba, RADOR)
