Pe fondul unei recrudescențe a pandemiei, în special în țările sărace, atenția presei internaționale e preponderent acaparată de recenta întâlnire la nivel înalt SUA-Rusia.
Site-ul de știri Timesnownews.com din India informează că autoritățile statului Madhya Pradesh au confirmat joi apariția unei noi variante de coronavirus în orașul Bhopal, iar asta după ce OMS anunțase miercuri că o altă variantă nouă, denumită Lambda și descoperită în Peru, a fost depistată deja în 29 de țări. Tot OMS, citată de agenția Bloomberg, le cere statelor africane să acționeze urgent împotriva unui al treilea val pandemic care „mătură întregul continent”. Cazurile noi au crescut cu peste 20% în doar o săptămână, în contextul unor rate de vaccinare precare; principala teamă e că tragedia din India s-ar putea repeta și în Africa. Conform agenției Reuters, pandemia „scapă de sub control” în Afganistan, unde numărul cazurilor a crescut cu 2.400% într-o lună. Resursele medicale se epuizează rapid, sistemul de sănătate e afectat de decenii de război și sub 0,5% din populație e complet vaccinată. The New York Times scrie că situația rămâne gravă și în America de Sud, unde „vaccinarea a început tardiv și haotic”. Transmiterea virusului e „scăpată de sub control” și nouă din cele 10 țări cu cele mai multe decese, raportat la populație, sunt din regiune. Dificultăți are și Rusia, afirmă ziarul italian La Stampa, unde au fost confirmate peste 14 mii de cazuri noi într-o zi: dublu față de acum două săptămâni; peste 6 mii din ele s-au înregistrat numai la Moscova. Dar dacă unele regiuni duc lipsă de vaccinuri, în altele populația e reticentă să se imunizeze, cum e și cazul Europei de Est. Televiziunea publică belgiană, RTBF, prezintă situația din România, care „va dona sau va vinde vaccinuri şi va renunţa la cumpărarea mai multor mii de doze, în situaţia în care campania de imunizare încetineşte, subminată de reticenţa populaţiei”. Cu „mai puţin de un sfert din populaţie” vaccinată complet, „entuziasmul care a marcat debutul operaţiunii a lăsat loc treptat apatiei, chiar reticenţei”. O situație similară și în Bulgaria, într-atât încât comisarul european al sănătății, Stella Kyriakides, a simțit nevoia să se deplaseze la Sofia pentru a-i încuraja personal pe bulgari să se imunizeze, relatează publicația Darik. Ea a examinat planurile naționale de vaccinare împreună cu autoritățile bulgare, cu care a convenit și asupra lansării unei campanii de informare, precum și a uneia noi de imunizare.
„Puține așteptări și puține rezultate”, titrează săptămânalul francez Courrier International, referindu-se la întâlnirea la nivel înalt dintre Joe Biden și Vladimir Putin. În plus, „întrevederea a fost de două ori mai scurtă decât era prevăzut” și „momentul întâlnirii a fost destul de rece și distant”. Și britanicul The Financial Times vorbește despre „așteptări scăzute” din partea lui Biden, în contrast cu „naivitatea” celor patru predecesori ai săi, toți având întrevederi nereușite cu Putin. Biden nu și-a făcut iluzii în privința mentalității conducătorului rus, „și cu atât mai puțin în privința sufletului”. „Modestia obiectivului lui Biden – stabilizarea relațiilor cu principalul adversar militar al SUA – denotă un realism care le-a scăpat președinților anteriori.” Din Spania, El Mundo vede „o întâlnire fără așteptări și fără rezultate” între „protagoniştii unui dezgheț rece”. „Pe tărâmul realităților concrete, s-au făcut doar progrese minime și pe terenul cel mai facil: ambasadorii celor două țări vor reveni la posturi”; în rest, „totul a rămas strălucit de ambiguu”. Le Monde observă totuși că „cei doi au avut o scuză pentru a se grăbi: au trebuit să evoce probleme grave precum Ucraina, Belarus, dezinformarea, atacurile cibernetice și opozantul rus Aleksei Navalnîi”. Site-ul brazilian Folha Online conchide în editorialul său că Biden „şi-a prezentat nemulțumirile și le-a ascultat pe cele ale rusului, fără a realiza mari progrese în chestiuni precum Ucraina sau drepturile omului. Pentru optimiști, bărbații care deţin 90% din focoasele nucleare ale lumii au purtat măcar o conversație sinceră. E un început”. Analizând rezultatele întâlnirii, ziarul rus Nezavisimaia Gazeta consideră că e „puțin probabil ca [ea] să ducă la o destindere” și le rezumă astfel: cei doi ambasadori revin la locul de muncă, vor fi consultări pe tema atacurilor cibernetice, Aleksei Navalnîi nu va fi eliberat, iar legăturile Rusiei cu Ucraina depind de poziția Ucrainei. Pe de altă parte, agenția rusă de stat RIA Novosti difuzează din belșug titluri triumfaliste: „În SUA a dispărut iluzia că Rusia poate fi sugrumată prin sancțiuni”, „Declarația comună privind stabilitatea strategică ne aminteşte de Gorbaciov și Reagan” sau „Un expert din SUA a salutat pregătirea preşedintelui rus pentru summit”. Publicațiile paneuropene abordează tema pe un ton optimist. Versiunea italiană a Euronews titrează „întâlnire constructivă, între diviziuni și dialog”, apreciind că „între cei doi inamici istorici rămân diferențe de viziune și opinie, dar a apărut un licăr de încredere”. Portalul Politico crede că întâlnirea le-a „conferit aliaților Americii speranța în relații mai bune cu Rusia”, întrucât „restul Occidentului contează pe președintele american pentru un «reset» al relațiilor cu Moscova”. EUobserver consideră că discuțiile pe tema războiului cibernetic și a armelor nucleare au fost cele mai semnificative, fiind printre „singurele decizii concrete, deși fără detalii”. Concluzia? „Relațiile SUA-Rusia s-au încălzit un pic, în ciuda faptului că UE [tocmai] prezisese înrăutățirea legăturilor [ei] cu Rusia.” Interesant e că publicațiile anglofone par a se poziționa nu în funcție de țărmul Atlanticului pe care se află, ci mai degrabă după afinitățile politice. Cotidianul conservator britanic The Telegraph scrie că obiectivul asumat de Biden, „o relație stabilă și predictibilă” cu Moscova, este fără îndoială unul „demn de urmărit”, dar, „dat fiind caracterul și istoricul omului de la Kremlin, s-ar putea dovedi a fi unul iluzoriu”. Același scepticism și la ziarul american conservator The Wall Street Journal: „testul oricărei întâlniri între un președinte american și un șef de stat rival este ce conchide rivalul despre american. Acum vom vedea dacă Moscova sesizează noi ocazii de a lovi și a ațâța sau dacă delegația americană a dat dovadă de o hotărâre și o fermitate ce vor descuraja persistența revizionismului rusesc”. Ziarul britanic liberal The Guardian consideră că reuniunile la nivel înalt SUA-Rusia și-au pierdut importanța pe care o aveau cândva, din cauza „unui context global transformat și a ascensiunii Chinei”. Nu a fost o „reuniune Est-Vest a superputerilor”, ci doar o „întâlnire bilaterală între două țări importante”. Cotidianul liberal american The Washington Post subliniază că Rusia are de câștigat dacă e tratată de unica superputere a lumii ca egală, iar nu ca „o benzinărie care se pretinde țară”, cum o califica regretatul senator John McCain. „Se poate argumenta că Putin a fost răsplătit pentru insolența lui oferindu-i-se un loc pe scena mondială la Geneva, loc care nu li s-a oferit conducătorilor unor economii mai mari precum Italia sau India.” Încheiem cu cele trei concluzii desprinse de revista americană Foreign Policy: Moscova și Washington au întors pagina după era Trump; nu s-a realizat nici un progres major, dar potențial există; numai timpul ne va lămuri dacă întâlnirea a fost un succes sau nu. Și, în orice caz, „munca grea începe abia după reuniune”, la nivel de experți. (Andrei Suba, RADOR)/asuba/sdm2
