Tensiunile generate de greva foamei declanşată în urmă cu mai bine de o lună la Bruxelles de sute de imigranţi fără documente s-a amplificat după ce patru dintre protestatari şi-au cusut buzele pentru a sublinia cererile lor pentru recunoaştere legală şi accesul la muncă şi servicii. Lucrătorii umanitari subliniază că peste 400 de migranţi, găzduiţi în două universităţi şi o biserică, au încetat să mai mănânce pe 23 mai, iar de atunci sănătatea lor s-a deteriorat. „Dormim ca şobolanii. Am dureri de cap şi de stomac, mă doare întreg corpul. Implor autorităţile: vă rog daţi-ne acces la muncă, aşa cum au alţii. Vreau să plătesc taxe, vreau să îmi cresc copiii aici, în acest oraş modern”, a declarat Kiran Adhikeri, migrant din Nepal care a lucrat ca bucătar într-un restaurant închis ulterior din cauza pandemiei de COVID-19. Guvernul belgian nu a răspuns solicitărilor protestatarilor. Ministrul adjunct pentru azil şi migraţie, Sammy Mahdi, a declarat că guvernul nu va accepta să reglementeze statutul social al celor 150.000 de migranţi ilegali care trăiesc în Belgia, dar acceptă să asculte cererile celor care sunt în greva foamei. „Viaţa nu este niciodată un preţ care să merite să fie plătit – şi, iată, oamenii ajung deja la spital. Din acest motiv, doresc să încerc să îi coving pe toţi şi pe toate organizaţiile din spatele acestei acţiuni să se asigure că nu dau speranţe false protestatarilor”, a declarat Sammy Mahdi pentru Reuters./mbaciu/ilapadat
(REUTERS – 30 iunie)
