Rezultatele alegerilor din Republica Moldova sunt în atenția presei internaționale. Moldova votează pentru apropierea de UE, titrează Der Spiegel. Partidul pro-reformă Acțiune și Solidaritate a obținut o majoritate clară, adaugă EUObserver, ABC News și Financial Times. Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a obținut suficiente fotolii parlamentare ca să se asigure că opoziția pro-rusă a țării nu va putea obstrucționa amplul său program de reforme în vederea apropierii de Uniunea Europeană, scrie Euronews. Planurile Maiei Sandu includ restructurarea justiției, confiscarea activelor obținute ilegal și intensificarea luptei anticorupție, contând pe un ajutor de 600 de milioane de euro din partea UE, în următorii trei ani, pentru stimularea investițiilor și susținerea economiei, detaliază Bloomberg. În 2014, Moldova a semnat un acord cu UE în vederea unor relații mai strânse, dar corupția la nivel înalt și lipsa reformelor au împiedicat dezvoltarea țării situate pe locul 115 din 180 de țări în clasamentul pe 2020 al organizației Transparency International, amintește The Washington Post. Președintele rus Vladimir Putin a încercat să împiedice traseul țării către Occident, dar acum jocul pare a fi pierdut, deși Rusia menține acolo multe surse de influență, notează ABC din Spania. Scrutinul a marcat o netă scădere a influenţei politice a Moscovei asupra Chişinăului, asigură La Libre Belgique.
În Bulgaria, alegerile de duminică s-au încheiat cu un rezultat neconcludent, constată EUObserver. Blocajul politic de la Sofia pare să continue, crede Politico. Chiar dacă partidele politice vor reuși să formeze un nou guvern și să evite altă serie de alegeri anticipate, situația în parlament va fi tot volatilă, subliniază Politico. Pe buzele tuturor stă întrebarea dacă partidele vor reuşi să se înţeleagă pentru a forma o coaliţie, notează 20 Minutes. După părerea politologilor, Boiko Borisov nu va guverna, deoarece este izolat, iar scrutinul precedent schiţase deja sfârşitul unei ere începute în 2009 pentru acest fost bodyguard care a marcat cu longevitatea sa istoria post-comunistă a Bulgariei, comentează ziarul francez. Este pentru prima dată, după 12 ani, când GERB nu se detașează în alegeri, analizează Sega.
În raportul său anual pe tema funcționării Spațiului Schengen, Parlamentul European adreseză un apel în vederea aderării la Spațiul Schengen a României, Bulgariei și Croației, scrie EUObserver. Raportul Parlamentului European a făcut referire și la controlul frontierelor interne stabilit atât în urma pandemiei de Covid-19, dar și la alte impedimente reapărute începând din 2015, cerându-se ca Spațiului Schengen să i se reasigure cât mai rapid deplina sa funcționalitate, menționează EUObserver.
Primele pagini ale ziarelor lumii au ca protagonist poporul cubanez, care își strigă disperarea în demonstrații neașteptate. Mii de oameni au ieșit în stradă la Havana și în alte orașe, solicitând încheierea celor 62 de ani de dictatură în țară, notează The Wall Street Journal. Demonstrațiile vin pe fondul dificultăților economice agravate de pandemie, al cozilor interminabile la produsele de primă necesitate și la alimente, ca și al lipsei medicamentelor, notează Havana Times și Il Fatto Quotidiano. Manifestațiile populare de pe insulă l-au luat prin surprindere pe președintele cubanez Miguel Díaz-Canel Bermúdez, scrie Courrier International, iar Cubanet amintește că din 1994 nu au mai fost demonstrații de o asemenea amploare în țară. Guvernul cubanez s-a declarat gata să apere regimul cu orice preţ, adaugă Granma, ziarul oficial al Partidului Comunist din Cuba. Represiune, întreruperea internetului și stare de asediu: așa s-a încheiat prima zi de proteste în Cuba, scrie Diario de Cuba. În același timp, Washingtonul a avertizat Havana împotriva oricărei folosiri a violenţei împotriva demonstranților paşnici, notează The Washington Post. Trebuie ascultată cererea de libertate a Cubei, titrează Libertad Digital. După 5 august 1994, data unei revolte masive pe străzile Havanei, acum este prima dată când o acțiune de dimensiuni naționale și internaționale zguduie și pune în pericol conducerea castristă, analizează ziarul spaniol și conchide: sfârșitul tiraniei în Cuba depinde de cubanezi, dar și de sprijinul internațional pe care îl primesc, astfel încât libertatea să devină, în cele din urmă, ceva tangibil și real. (Cristina Zaharia)/czaharia/sdm2
