Organizaţia civilă Minority Rights din Ungaria care luptă pentru drepturile maghiarilor la folosirea limbii a cerut din partea MAE român o opinie pe marginea procesului pe care l-a intentat oficiului primăriei din Cluj-Napoca referitor la inscripţia bilingvă a numelui localităţii.
Avocatul Sándor Szőcs a declarat MTI că s-au adresat ministerului de externe, deoarece sentinţa din prima instanţă a stabilit că primăria interpretează eronat acordurile intrnaţionale. Sentinţa s-a referit şi la faptul că minorităţile din România au dreptul la inscripţionarea în limba lor maternă dacă întrunesc peste 20% din populaţia locală, în timp ce în Ungaria acest procent se situează la 10%.
Acordul româno-ungar de bună vecinătate nu stabileşte că în cazul în care unul din state aplică o reglementare favorabilă pentru minorităţi, aceasta ar trebui inclusă şi în legile celuilalt.
MAE român a precizat în răspunsul său că „este imposibil de stabilit dacă legislaţia unuia din state este mai favorabilă pentru minorităţi ca a celuilalt”. Documentul a înşirat mai multe exemple în care se prezintă motivele care demonstrează de ce în Ungaria situaţia minorităţii române „în curs de dispariţie” este mai rea decât a maghiarilor din Transilvania.
Garantarea drepturilor minorităţii maghiare din România va figura cu siguranţă printre subiectele care urmează a fi abordate la întâlnirea cu ministrul român de externe de la sfârşitul lunii februarie – a declarat la postul Duna TV ministrul ungar de externe Péter Szíjjártó.
MAGYAR HÍRLAP (Ungaria), 11 februarie 2015
(Autor: Lehel Kristály)
Traducerea: Imola Stănescu
