Inundațiile și alunecările de teren au făcut ravagii în Belgia, Olanda, Elveția, Luxemburg, Țările de Jos și mai ales în Germania, semnalează presa internațională. Apele s-au mai retras, dar pagubele imense și pierderile de vieți omenești nu sunt încă pe deplin cunoscute, scrie The New York Times. În Germania, cea mai mare economie a Europei, care se mândrește cu stabilitatea sa, se pare că haosul provocat de natură se va resimți luni de zile, dacă nu chiar ani, iar actualele indudații, cele mai grave din ultimul mileniu, vor ajunge în prim-planul scenei politice, cu numai două luni înaintea unor alegeri decisive, când va fi desemnat succesorul cancelarului Angela Merkel, comentează ziarul american. Politicienii germani de opoziție acuză deja guvernul că ar fi ignorat avertizările meteorologice, și au declanșat o dezbatere despre responsabilitatea politică a bilanțului victimelor, completează The Wall Street Journal.
Organizaţia franceză non-profit Forbidden Stories şi 17 organisme internaționale de presă au dezvăluit excese în utilizarea unui soft de spionaj denumit Pegasus, utilizat de mai multe guverne pentru supravegherea unor jurnaliști, disidenți sau șefi de companii din întreaga lume, dezvăluie Courrier International. De obicei, spyware-ul Pegasus, realizat de o companie israeliană, era cunoscut pentru capacitatea sa de a depista teroriști și criminali, prin instalarea nedetectabilă în telefoanele lor sau în alte dispozitive, amintește The Washington Post, dar, potrivit noii investigații, acest instrument a fost folosit și în vederea spionării altor categorii de persoane. Jurnaliștii care apar în cadrul investigațiilor au fost amenințați, arestați sau defăimați, în cazuri rare fiind chiar uciși, după ce au fost aleși ca ținte, notează cotidianul israelian Ha’aretz. Dezvăluirile arată clar că această tehnologie a devenit un instrument-cheie în mâinile unor actori guvernamentali represivi și ale unor agenții de informații care lucrează pentru aceștia, subliniază Ha’aretz. Software-ul israelian ar fi fost folosit de Arabia Saudită și de Emiratele Arabe Unite pentru a controla telefoanele persoanelor apropiate de Jamal Kashoggi, reporterul de la The Washington Post care a fost ucis, dar și de guvernul ungar al lui Viktor Orban, care ar fi folosit tehnologia în cadrul războiului său împotriva presei, vizând jurnaliștii de investigație, dar și cercul restrâns de manageri din presa independentă, detaliază agenția italiană de știri ANSA. Aceste dezvăluiri arată că supravegherea cibernetică este generalizată şi că ea priveşte toate categoriile de ţări, concluzionează Les Echos. Compania israeliană vizată, în răspunsurile publicate de The Washington Post, a respins concluziile investigației, susținând că sursele folosite ar fi furnizat informații care nu au o bază factuală, lipsind documentația justificativă pentru multe dintre acuzații. Totodată, reacționând la aceste dezvăluiri, avertizorul de integritate Edward Snowden, într-un interviu pentru The Guardian, atenționează că guvernele ar trebui să impună un moratoriu asupra comerțului internațional cu programe de spionaj, altfel existând riscul ca niciun telefon mobil din lume să nu fie la adăpost de intruziunea unor hackeri sponsorizați de unele state. Odată cu afacerea Pegasus, lumea intră într-o nouă eră a supravegherii, concluzionează The Guardian.
SUA, alături de un grup mare de aliați, acuză China de comiterea de atacuri cibernetice în lume, preşedintele Joe Biden reproșând Beijingului că protejează şi adăposteşte hackerii care au comis un atac cibernetic major anul acesta, notează The Washington Times. SUA, Uniunea Europeană și Marea Britanie impută, la unison, Chinei un comportament iresponsabil, perturbator și destabilizant în domeniul cibernetic, care reprezintă o amenințare la adresa economiei și securității, detaliază Courrier International. Refuzul Chinei de a aborda activitatea infracțională a hackerilor contractuali aduce prejudicii guvernelor, companiilor și operatorilor de infrastructură, prin pierderea a miliarde de dolari din proprietatea intelectuală, informații de proprietate sau plăți de răscumpărare, scrie Newsweek. Însă, în pofida aparenței categorice a declarațiilor, lipsește un anunț privind măsuri punitive concrete împotriva guvernului chinez, constată The New York Times.
În Cuba, manifestațiile masive din 11 iulie împotriva regimului au generat un răspuns agresiv din partea guvernului țării și, deși nu au răsturnat puterea castristă, au demonstrat că pe insula comunistă puterea statului nu este nelimitată, notează Courrier International. Cuba se confruntă cu o criză umanitară în creștere, iar guvernul refuză să recunoască faptul că situația îi scapă de sub controlul, opinează Havana Times. În Cuba, speranța, valorile, așteptările din 1959 nu mai au nimic în comun cu cele din 2021, constată ziarul argentinian El Litoral. Dacă regimul ar deschide granițele, mai mult de jumătate din populație ar fugi din paradisul roșu, dar, la fel ca în Germania lui Walter Ulbricht sau în România lui Ceaușescu, poporului i se interzice să refuze presupusele beneficii ale revoluției comuniste, comentează El Litoral și conchide că, așa cum ne învață experiența istorică, dacă nu există o fractură în regimul dominant și, în special, în regimul militar, orice șansă reală de schimbare profundă nu pare posibilă.
RADOR – Cristina Zaharia
