O nouă strategie de combatere a virusului SarsCoV2, cu vaccinuri care sunt capabile să-l blocheze deja în principalele sale căi de intrare în organism, mucoasele. Aceasta este noua direcție de cercetare, în urma unei analize publicate în revista „Nature” de Ed Lavelle și Ross Ward, ambii de la Trinity College din Dublin. Cu siguranță, timpul pentru realizarea noilor vaccinuri nu este încă matur, însă atenția lumii științifice este mare.
Potrivit celor doi cercetători de la Trinity College Dublin, cunoștințele privind răspunsul imun al membranelor mucoase și cele despre substanțele adjuvante, capabile să intensifice acțiunea vaccinurilor, sunt acum mature. În consecință, devine posibilă dezvoltarea de vaccinuri capabile să stimuleze imunitatea în mucoase împotriva virusului SARS-CoV2, dar și împotriva unor forme de cancer.
„Toate platformele de vaccinare utilizate până acum sunt injectabile intramuscular și conduc la un răspuns în termeni de producere de anticorpi și limfocite T de memorie la nivel sistemic și nu la nivel local, în poarta de intrare a virusului”, observă virologul Francesco Broccolo, de la Universitatea din Milano Bicocca. Vaccinurile anti Covid-19 actuale, administrate printr-o injecție intramusculară, acționează de fapt prin stimularea imunității în sânge și, prin urmare, într-un mod sistemic, în întregul organism. „Acest lucru înseamnă – adaugă Broccolo – că vaccinurile anti SarsCoV2 actuale nu stimulează răspunsul imun al membranelor mucoase. Prin urmare, nu blochează poarta de intrare a virusului şi nu sunt foarte eficiente în reducerea infecției și transmisie”. Acest lucru explică faptul că „aproximativ 30% dintre persoanele vaccinate se infectează chiar și după o doză dublă”.
Şi specialistul în boli infecțioase Stefano Vella, de la Universitatea Catolică din Roma „nu consideră deloc ciudat faptul că unii imunizați s-au reinfectat: era de așteptat. Chiar și cei care au fost vaccinați pot lua virusul fără să se simtă rău”. Acest lucru se întâmplă pentru că „atunci când virusul reușește să infecteze membranele mucoase, sistemul imunitar se reactivează, însă are nevoie de ceva timp pentru a ajunge la virus, la punctul său de intrare și, între timp, virusul se înmulțește”.
Din acest motiv, potrivit celor doi experți, ar trebui să învăţăm din experiența împotriva virusului gripal H1N1, responsabil pentru pandemia din 2009. „Vaccinurile administrate sub formă de spray nazal erau foarte bune mai ales pentru blocarea intrării virusului în membranele mucoase”, spune Broccoli. De asemenea, va fi necesară utilizarea unor platforme noi, altele decât cele bazate pe mRna și vectori virali.
Conform celor mai recente date ale Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), există 294 de vaccinuri anti Covid în studiu, dintre care 110 sunt în faza de testare; în timp ce cele aprobate în lume, conform observatorului New York Times, sunt 12. Dintre acestea, niciunul nu generează imunitate în membranele mucoase și doar foarte puține vaccinuri aflate în fază de experimentare urmează această cale.
„S-a crezut, corect, că imunitatea sistemică protejează împotriva bolilor, însă acum merită să reflectăm asupra faptului că imunitatea locală ar putea preveni şi mai mult transmiterea”, spune Vella. Un alt motiv pentru care s-a ales calea vaccinurilor sistemice, observă Broccolo, este că „sunt necesari adjuvanți specifici, iar provocarea actuală constă chiar în identificarea lor. Un vaccin mai eficient împotriva infecției și nu doar a bolilor ar avea – conchide virologul – marele avantaj de a bloca transmiterea virală și de a reduce numărul rapelurilor”./cpaunel/ddaniela
(https://www.ansa.it/canale_scienza_tecnica/notizie/biotech/2021/08/07/vaccini-contro-il-sarscov2-si-cerca-una-nuova-strategia-_bf6ab517-d40a-4f11-a4d9-3fdd10913f41.html)
