Există așteptări ca noul lider să dea un nou avânt formaţiunii politice care în ultima perioadă și-a pierdut mult din popularitate – scrie La Republica.
De un an şi jumătate de când ministrul de externe, Luigi di Maio a demisionat din fruntea Mişcării 5 Stele (M5S), partidul a avut o conducere interimară. Şi din acest motiv a început fostul prim-ministru mesajul video postat pe Facebook cu cuvintele „în fine” imediat după ce s-a făcut cunoscut rezultatul votului electronic, organizat pe o platformă numită SkyVote. „Voi munci cu toată puterea mea ca să nu-i dezamăgesc pe cei care au avut încredere în mine” – i-a asigurat Conte pe cei care participau la vot. Conte doreşte să pune capăt perioadei de tranziţie a partidului şi vrea să-i atragă mai mult pe membrii M5S în luarea deciziilor. Totodată a promis că în cursul săptămânilor următoare va elabora un plan de acţiune. Conte va pleca începând cu luna septembrie într-un turneu în ţară pentru a afla care sunt priorităţile italienilor.
Acest turneu poate fi considerat începutul unei campanii electorale. Teoretic, următoarele alegeri parlamentare ar trebui să aibă loc în anul 2023, dar având în vedere tradiţia italiană (după cel de-al Doilea Război Mondial ţara a avut 67 de guverne), niciun guvern nu poate să meargă la sigur, nici măcar cabinetul actual de uniune naţională condus de tehnocratul Mario Draghi, care în prezent are o susţinere solidă.
Drumul lui Conte spre preşedinţia M5S nu a fost deloc lin. După ce în ianuarie şi-a depus demisia din fruntea guvernului, fondatorul Mişcării 5 Stele, Beppe Grillo l-a rugat pe Conte să reorganizeze partidul şi să fie preşedeintele acestuia. Procesul însă a mers anevoios. Conte a elaborat un nou statut al M5S, în care a restrâns competenţele lui Grillo. Mult timp părea că cei doi nu pot ajunge la un numitor comun, dar până la urmă Grillo a fost nevoit să cedeze şi să accepte compromisul oferit de Conte pentru a evita scindarea partidului. Disputa celor doi s-a încheiat cu o cină de peşte, unde s-a servit biban de mare.
Conte doreşte să transforme M5S dintr-o mişcare de protest populistă, într-un partid politic clasic. Mai demult sondajele de opinie indicau că în cazul alegerii lui Conte sprijinul electoral al partidului poate să crească cu până la 5%, faţă de 14-15 procente cât are în prezent, dar nu se ştie dacă „efectul-Conta” va avea loc în realitate, şi asta pentru că disputa lui cu Grillo a afectat într-o oarecare măsură popularitatea fostului prim-ministru.
În cadrul partidului s-au format două curente. Beppe Grillo şi Luigi di Maio sprijină fără rezerve guvernul condus de Mario Draghi, însă gruparea lui Conte are rezerve faţă de fostul director al Băncii Centrale Europene şi îl consideră pe actualul şef al executivului drept un exponent al globalizării şi al intereselor firmelor multinaţionale. Conte totodată ar putea să aibă şi o antipatie personală faţă de Draghi care i-a urmat în fotoliul de prim-ministru, însă recent şi acesta a asigurat executivul actual ca poate conta pe sprijinul său. După mai multe excluderi şi demisii, grupul parlamentar al „Cinque Stelle” a scăzut cu 100 de membri, dar şi aşa M5S este forţa principală a guvernului.
Se pare că de la învestirea guvernului Draghi politica italiană se desfăşoară pe două scene. Prima este un fel de show electoral al partidelor. În această competiţie este foarte prezent preşedintele Ligii Nordului, Matteo Salvini, care din când în când atacă guvernul din care şi partidul său face parte, dar aceste manifestări nu sunt luate în serios, au trecut vremurile când fostul viceprim-ministru a solicitat alegeri anticipate. Pe această scenă principalele subiecte sunt dacă tinerii să primească vaccin anti-COVID sau nu, ce fel de privilegii să aibă cei imunizaţi, cum afectează acest lucru drepturile omului, se mai vorbeşte despre drepturile minorităţilor sexuale şi despre criza imigranţilor. Aceste dezbateri sunt importante pentru partide, având în vedere că în ianuarie urmează alegeri locale în Milano şi în Roma. Pe cealaltă scenă a guvernării Draghi cooperează foarte bine cu membrii unei coaliţii foarte eterogene din punct de vedere ideologic. Rezultatul este adoptarea reformei justiţiei, introducerea în mai multe domenii ale vieţii sociale a certificatului verde european. Guvernul a elaborat un program ambiţios de 250 miliarde de euro. Din această sumă, 190 miliarde de euro vor fi suportate din Fondul de Redresare şi Rezilienţă al Comisiei Europene. Prima tranşă de 25 de miliarde a sosit de curând în ţară. Stabilitatea politică este întărită şi de începerea aşa numitului „semestru alb”. În această perioadă trebuie să se decidă cine va fi următorul preşedinte al republicii şi potrivit Constituţiei timp de şase luni parlamentul nu poate fi dizolvat.
Székely Ervin, RADOR
